Mircea Micu, prozator, dramaturg și publicist român

Mircea Micu (31 ianuarie 1937, Vărșand – 18 iulie 2010, București) a fost poet, prozator, dramaturg, publicist și unul dintre cei mai importanți parodiști ai literaturii române contemporane. Autor a peste 35 de volume de poezie, proză, dramaturgie și memorialistică, a fost laureat al numeroaselor premii literare acordate de Asociația Scriitorilor din București, Uniunea Scriitorilor și Academia Română. A deținut funcția de președinte al Fundației Internaționale pentru Cultură, Artă și Morală Civică „Mihai Eminescu”.

Sursa foto: AI Generated

Sursa foto: https://grafimetria.ro/scriitor/micu-mircea/

Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără romanele Patima și Semnul șarpelui, volumul de poezie Poeme pentru mama și seria memorialistică Întâmplări cu scriitori. Ca parodist remarcabil, și-a reunit creațiile în antologia La munte și la mare… parodii, fiind adesea comparat cu George Topârceanu și Marin Sorescu.

Tatăl său, ofițer de jandarmi, a murit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar copilăria și-a petrecut-o în mediul rural, beneficiind de o educație solidă și de lecturi timpurii, influențate de spiritul Școlii Ardelene. A urmat studii pedagogice și filologice, activând inițial ca profesor, apoi ca redactor la radio și presă locală în Arad.

Din 1965 s-a stabilit la București, unde a lucrat la Uniunea Scriitorilor și la Asociația Scriitorilor din București, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din 1970. După 1989, a condus publicații importante precum Viața Capitalei și Cronica Română și a ocupat funcții în administrația culturală a Capitalei.

A debutat editorial în 1968 cu volumul de poezie Nopțile risipitorului, urmat de numeroase alte titluri lirice. În proză, romanul Patima (1972) l-a impus definitiv, fiind considerat de critica literară, inclusiv de Nicolae Manolescu, drept una dintre cele mai valoroase cărți ale anului. Romanul a fost ecranizat de Mircea Veroiu sub titlul Semnul șarpelui (1982). În dramaturgie, a debutat cu piesa Avram Iancu, montată la Teatrul Național din Cluj.

După anii ’90, a publicat mai rar, dar a rămas activ în publicistică, eseistică și memorialistică. A realizat emisiuni de televiziune, a tradus din lirica universală și a colaborat constant cu revistele literare ale vremii, având timp de două decenii rubrica „Rememorări” în revista Luceafărul.

Opera sa a avut o largă circulație, cu un tiraj total de peste un milion de exemplare. Mircea Micu este considerat de critici precum Nicolae Manolescu, Marian Popa sau Cornel Ungureanu un scriitor complet, care a excelat în toate genurile literare.