1386: Începutul primei domnii a lui Mircea cel Bătrân

Mircea cel Bătrân (născut în 1355, Curtea de Argeș – decedat la 31 ianuarie 1418, Curtea de Argeș) a fost domnul Țării Românești din 23 septembrie 1386 până în noiembrie 1394 (sau mai 1395) și apoi din ianuarie 1397 până la moartea sa în 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele mai mic al lui Dan I, căruia i-a urmat la tron după moartea acestuia. În timpul domniei sale, Țara Românească a atins cea mai mare extindere teritorială din istorie, iar Mircea a consolidat principalele instituții feudale.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2n#/media/Fi%C8%99ier:MirceatheElder.jpg

Mircea a adoptat o titulatură pompoasă care reflecta autoritatea sa asupra unui teritoriu vast: „Io Mircea, mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu… stăpânind peste toată Țara Ungrovlahiei și părțile de peste munți, către tătari și Amlaș, Făgăraș, herțeg al Banatului Severinului, și pe amândouă părțile Podunaviei…”. Acest titlu includea și titlul de „despot al țărilor lui Dobrotici”, indicând stăpânirea asupra Dobrogei.

Pe lângă extinderea teritorială, Mircea a introdus măsuri economice pentru consolidarea economiei, precum reglementarea impozitelor, emiterea de monede și deschiderea de mine de aramă. De asemenea, a încurajat comerțul cu statele vecine.

Mircea a fost fiul lui Radu I și al doamnei Calinichia, despre care se presupune că ar fi fost o prințesă bizantină sau o nobilă din Oltenia. Mircea a avut mai mulți copii, inclusiv Mihail I, asociat la domnie, și Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Țepeș. De asemenea, a avut și două fiice: Ana și Arina.

Mircea a intrat în conflict cu Imperiul Otoman din cauza expansiunii otomane în Balcani. În 1395, sultanul Baiazid I a invadat Țara Românească. Deși armata lui Mircea a înfrânt avangarda otomană la Rovine, domnul român a fost forțat să se retragă în Transilvania, iar otomanii au instalat un domn marionetă pe tronul Țării Românești. Mircea a reușit să-și recapete tronul în 1397, cu ajutorul regelui maghiar Sigismund de Luxemburg.

În 1396, Mircea a participat la Cruciada de la Nicopole, organizată de Sigismund de Luxemburg împotriva otomanilor. Cruciada s-a încheiat cu o înfrângere dezastruoasă a armatelor creștine, dar Mircea s-a retras înainte de înfrângerea totală.

După înfrângerea lui Baiazid I de către Timur Lenk în 1402, Imperiul Otoman a intrat într-o perioadă de anarhie. Mircea a profitat de această situație și a recâștigat controlul asupra Dobrogei, susținându-l pe Musa Celebi în lupta pentru tronul otoman.

Mircea a domnit până la moartea sa, la 31 ianuarie 1418. Este recunoscut ca unul dintre cei mai mari domnitori ai Țării Românești, datorită consolidării statului, a politicii externe și a rezistenței sale împotriva expansiunii otomane.