Jurnal FM 
Mioara Avram a fost o lingvistă română. A avut un rol esențial în analiza, normarea diferitelor aspecte din gramatica limbii române, mai cu seamă în domeniul ortografiei
#Postat de Carmen Vintu on februarie 4, 2022
Mioara Avram (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d. 12 iulie 2004, București) a condus Sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din București al Academiei Române.
A urmat apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1953. Activitatea sa la Institutul de Lingvistică al Academiei Române a început din anii studenției și avea să continue până după pensionare.
S-a căsătorit cu foneticianul și etimologul Andrei Avram și a avut trei fii: Alexandru, Andrei și Petru.
Sursa foto: http://bibliopolis.hasdeu.md/img/2006_19/pa2_fmt.jpeg
Aprecieri
- „Înzestrată cu o minte sclipitoare și sistematică și cu un simț al limbii fără greș, cunoscătoare fără egal a tuturor aspectelor limbii române, având cunoștințe vaste în aproape toate domeniile lingvisticii, ținându-se la curent cu noutățile disciplinei noastre și ajutată de o memorie prodigioasă, doamna Avram s-a identificat, prin lucrările colective pe care le-a conceput, condus și realizat, precum și prin opera sa personală, cu însăși limba română în tot ceea ce are ea mai valoros.”
Activitate
În anii care au urmat a colaborat cu mari lingviști, precum Alexandru Graur și Laura Vasiliu, la lucrări fundamentale de gramatică a limbii române:
- Gramatica limbii române, două ediții: 1954, 1963, cunoscută mai ales sub numele „Gramatica Academiei”;
- Formarea cuvintelor în limba română, trei volume: 1970, 1978, 1989;
- Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982;
- Anglicismele în limba română actuală, București, Editura Academiei, 1997 (în colaborare cu Marius Sala).
Ca unic autor a publicat o serie de alte lucrări, precum:
- Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, Editura Academiei, 1960 (pentru care a primit Premiul „B. P. Hasdeu“ al Academiei Române)
- Gramatica pentru toți, ediția I, București, Editura Academiei, 1986; ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Editura Humanitas, 1997;
- Probleme ale exprimării corecte, București, Editura Academiei, 1987;
- Ortografie pentru toți. 30 de dificultăți, ediția I, București, Editura Academiei, 1990; ediția a II-a, Chișinău, Editura Litera, 1997;
- Cuvintele limbii române: între corect și incorect, Editura Cartier, Chișinău, 2001.
