Mihail Șerban, prozator român
#Postat de Carmen Vintu on iulie 9, 2025
Mihail Șerban, (n. 18 august 1911, Fălticeni – d. 9 iulie 1994, București), a fost un prozator român.
Mihail Șerban s-a născut la 18 august 1911 în Fălticeni, județul Suceava, într-o familie de funcționari — tatăl, Gheorghe Șerban, și mama, Elena (n. Verner). Era rudă cu scriitorul Mihail Sadoveanu. A urmat școala primară și Liceul „Nicu Gane” din orașul natal (1923–1930), apoi a studiat timp de doi ani la Facultatea de Drept a Universității din Iași (1930–1932), abandonând însă cursurile pentru a se dedica gazetăriei, încurajat de criticul Eugen Lovinescu.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/pen-feather-pen-ink-gold-writing-631321
S-a stabilit la București, unde a avut mai multe funcții: bibliotecar și secretar la Liceul „Mihai Viteazul” (1934–1937), colaborator și redactor la ziarele Adevărul și Dimineața (1935–1938), redactor la revista România condusă de Cezar Petrescu (1938), funcționar la Subsecretariatul de Stat al Propagandei (1938–1947), inspector la Direcția Teatrelor și la Direcția literară din cadrul Ministerului Artelor și Informațiilor (1947–1948), redactor la revistele Călăuza bibliotecarului și Îndrumătorul cultural (1949–1957), bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (până în 1967).
Debutul literar a avut loc în revista Zori de zi a liceului „Nicu Gane”, cu o schiță, urmat de poezii și proză publicate în Gazeta noastră (1930). A colaborat cu numeroase publicații, printre care Înmuguriri, Universul literar, Adevărul literar și artistic, Vremea, Viața Românească, Revista Fundațiilor Regale, Cuvântul liber și Reporter. A semnat uneori cu pseudonimul Mihail Șerban – Crângul. A fost activ în cenaclul Sburătorul, coordonat de Eugen Lovinescu, și a devenit membru al Societății Scriitorilor Români în 1937.
Șerban s-a remarcat mai ales prin proza scurtă și romane. Printre volumele sale de povestiri se numără:
- Nunta de argint (1938)
- Câinii (1939)
- Cântecul uitat (1943)
- Furtună (1947)
- Când doarme pământul (1948)
Romanele sale includ:
- Idolii de lut (1935)
- Infirmii (1936)
- Grădina lui Dumnezeu (1940)
- Sanda (1941)
- Casa amintirilor (1942)
- Fete bătrâne (1946)
- Pâinea inimii (1949)
- Pământ și oameni (1957)
- Circul (1972)
Unele lucrări au fost reeditate, altele au fost premiate:
- Infirmii a primit Premiul Societății Scriitorilor Tineri (1936)
- Nunta de argint a fost premiată în 1939
- Casa amintirilor a fost distinsă cu Premiul „I. Al. Brătescu-Voinești” al Ministerului Artelor (1942)
Romanul de debut, Idolii de lut (1935), este inspirat din realitate, descriind activitatea profesorului Sava Savel (Vasile Ciurea), întemeietorul Muzeului Fălticeniului. Următoarele romane explorează, în general, frământările generației interbelice. Infirmii (1936), cu accente naturaliste, descrie o lume bântuită de boală și alienare, populată de personaje precum Tania, Ipcar, Lily sau Molca, cu diverse maladii fizice și psihice.
Eugen Lovinescu, care l-a susținut de la început, nota că scrierile sale „evocă aspecte provinciale ale vieții umile, în ton liric”, în timp ce romanul Infirmii este „bogat în material uman, aruncat cu risipă de un tânăr ce nu-și face rezerve”. La rândul său, Ov. S. Crohmălniceanu considera că în romanele sale defilează o „umanitate alcătuită aproape exclusiv din ființe anormale, cocoșați, epileptici și ftizici”.
Romanul Fete bătrâne (1946) prezintă viața a nouă funcționare izolate, lipsite de orizont, trăind într-un minister cenușiu. Criticul Mircea Iorgulescu remarca, în prefața ediției din 1976, „epica sobră, deloc sentimentală” a cărții.
Două romane evocă atmosfera orașului natal Fălticeni: Idolii de lut și Circul (1972). Deși nu cultivă tematica rurală, proza lui Mihail Șerban se încadrează, prin lirism și apropierea de natură, în tradiția sămănătoristă.
În volumul memorialistic Amintiri (1969), evocă personalități literare din perioada interbelică, precum Sadoveanu, Lovinescu, Artur Gorovei, Ion Dragoslav, F. Aderca, Damian Stănoiu, Ionel Teodoreanu și alții.
Distincții
- Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne”, clasa a III-a (16 ianuarie 1961), „cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la naștere și pentru merite deosebite în activitatea obștească”.
Opera selectivă
- Idolii de lut, roman, 1935
- Infirmii, roman, 1936
- Nunta de argint, nuvele, 1938
- Câinii, nuvele, 1939
- Grădina lui Dumnezeu, roman, 1940
- Sanda, roman, 1941
- Casa amintirilor, roman, 1942
- Cântecul uitat, nuvele, 1943
- Fete bătrâne, roman, 1946
- Furtună, nuvele, 1947
- Când doarme pământul, nuvele, 1948
- Pâinea inimii, roman, 1949
- Pământ și oameni, roman, 1957
- Amintiri, memorialistică, 1969
- Circul, roman, 1972.
Jurnal FM 