Mihai Opriș, scenarist, producător de film și scriitor român
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 27, 2025
Mihai Opriș (n. 27 octombrie 1930, Botoșani – d. 30 mai 2021, București) a fost un scenarist, producător de film și scriitor român, cunoscut pentru contribuțiile sale la cinematografia și literatura românească.
Provenea dintr-o familie cu tradiție intelectuală și patriotică. Tatăl său, Ștefan Opriș, a fost comandant al Diviziei de Gardă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar bunicul matern, Ion Gh. Marinescu, a fost pedagog și promotor al Școlii active în România. Bunicul patern, Ilie Opriș, a fost militant al mișcării naționale din Transilvania, numele său fiind purtat astăzi de o stradă din București.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-fountain-pen-2294347
Mihai Opriș a fost căsătorit cu ing. Adriana-Elena Opriș și a avut un fiu, Matei-Eugen Opriș, profesor. Fratele său, Tudor Opriș, este cunoscut ca poet, eseist și autor de literatură științifică.
A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1954, după care a lucrat în redacția de scenarii a Studioului Cinematografic București până în 1971. Din 1971 până în 1990, a fost producător la Casa de filme 5, contribuind la realizarea multor producții românești de succes.
Ca scenarist, Mihai Opriș a semnat scenarii pentru filme celebre precum:
Haiducii (1966), Răpirea fecioarelor (1968), Haiducii lui Șaptecai (1971), Ecaterina Teodoroiu (1978), Iancu Jianu haiducul (1981), Niște băieți grozavi (1988) sau Liceenii în alertă (1993).
În calitate de producător, a colaborat la numeroase filme importante din cinematografia românească: Tudor (1963), Veronica (1973), Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 (1975), Pintea (1976), Revanșa (1978), Declarație de dragoste (1985), Iacob (1988) și Liceenii Rock’n’Roll (1991).
Pe lângă activitatea sa cinematografică, Mihai Opriș a fost și autor de literatură, publicând romane și povestiri istorice precum Auzit-ați d’un Jian?, La roata norocului, Soldații nu plâng niciodată, Vioara de sticlă, Virginitate, La crâșma Stanii (în două volume) și Neînfricații.
Jurnal FM 