Jurnal FM 
Mariana Drăgescu, „ultima legendă feminină din aviația românească”
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 7, 2025
Mariana Drăgescu (7 septembrie 1921-24 martie 2013) (Marie-Ane-Aurelia Drăgescu) – acest pilot a fost numită „ ultima legendă feminină din aviația românească” din timpul celui de-al doilea război mondial. A salvat viețile a mai mult de 1.500 de soldați pe cele două fronturi.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mariana_Dr%C4%83gescu#/media/Fi%C8%99ier:Mariana_Dragescu.jpg
Pe 20 iulie, România sărbătorește Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, dedicând acest moment atât pionierilor aeronauticii – Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă, cât și eroilor aviatori care au luptat în conflicte majore precum Cel de-al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial, Războiul româno-ungar din 1919 și Cel de-al Doilea Război Mondial.
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, România s-a distins printr-un aspect unic: avioane sanitare pilotate de femei, cunoscute sub numele de Escadrila Albă.
Una dintre cele mai notabile aviatoare ale acestei escadrile a fost Marie Ana Aurelia Drăgescu, cunoscută sub numele de Mariana Drăgescu (1912-2013). Ea a servit cu dârzenie în cel de-al Doilea Război Mondial pe ambele fronturi, contribuind la salvarea a peste 1.500 de militari.
Mariana Drăgescu s-a născut în 1912 și a avut o viață remarcabilă care a durat aproape 101 ani. A început să zboare în dublă comandă în 1935, obținând al șaptelea brevet feminin din România. În 1937 a fost afiliată la Aeroclubul Regal și, în iunie 1940, s-a alăturat Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene ca pilot. Mobilizată în 1941, a participat activ în Escadrila Albă pe frontul antisovietic din est și pe frontul antinazist din vest, până la sfârșitul războiului.
După război, Marianei Drăgescu nu i-a fost recunoscută activitatea în cadrul Armatei Române, fiind clasificată ca pilot civil la baza aeriană a Aviației Civile de la Băneasa. A efectuat zboruri medicale și a obținut brevetul de instructor de zbor, activând la Școala de la Ghimbav până în 1953, când a fost suspendată de la zbor din cauza participării la războiul antisovietic și a originii considerată nesănătoasă.
Activitatea sa a fost recunoscută abia după 1989, când a fost considerată ofițer al Armatei Române cu gradul de locotenent în retragere. În 2012, la împlinirea vârstei de 100 de ani, a fost avansată la gradul de comandor în retragere.
Pentru meritele sale, Mariana Drăgescu a fost decorată cu numeroase distincții, inclusiv Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, în grad de Cruce de Aur (1941), Ordinul Vulturul German, clasa a III-a, pentru salvarea răniților germani (1942), și Ordinul Virtutea Aeronautică (1944).
Mai multe detalii despre viața și activitatea Marianei Drăgescu sunt disponibile în articolul lui Tudor Alexandru Martin, „Povestea unei aviatoare. Mici fragmente din viața Marianei Drăgescu”, publicat în revista Cercetări Numismatice, nr. XXVI, București, 2020, p. 193-206. Articolul poate fi consultat online în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale.
În aceeași bibliotecă digitală pot fi găsite articole despre aviația militară din România și despre aeronautica în general. De asemenea, în baza de date a Bunurilor Culturale Mobile Clasate sunt disponibile fotografii cu aviatori români, aparate de zbor și obiecte ce au aparținut aviatorilor. În baza de date a Muzeelor și Colecțiilor din România găsiți informații despre Muzeul Național al Aviației Române și alte expoziții dedicate aviației și aeronauticii.
