1857 – Alegeri pentru Adunarea ad-hoc a Țării Românești

Pe 7 septembrie 1857, au avut loc alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Țării Românești, în urma deciziilor Congresului de pace de la Paris (1856), care prevedeau consultarea populației cu privire la viitorul Principatelor. Aceste alegeri au fost câștigate de unioniști, iar Adunarea a fost compusă din 100 de deputați reprezentând diferite categorii sociale: clerul, marii și micii proprietari, populația rurală și cea urbană.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adun%C4%83rile_Ad-Hoc#/media/Fi%C8%99ier:1857_-_Divanul_ad-hoc_al_Moldovei.PNG

Adunările ad-hoc, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, au avut ca principal obiectiv exprimarea dorinței de unire a celor două principate. La 8 octombrie 1857, Constantin A. Kretzulescu a prezentat o rezoluție în Adunarea din Țara Românească, care cerea unirea Principatelor într-un stat numit România, cu un prinț străin, tron ereditar, neutralitatea noului stat și guvernare constituțională. Această rezoluție a fost votată în unanimitate.

Aceste adunări au pregătit terenul pentru unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor în ambele principate la începutul anului 1859, ceea ce a dus la formarea României moderne.

Sursa: https://bcub.ro/lib2life/Insemnatatea%20Divanurilor_vol%204_Sturdza%20Dimitrie_Bucuresti_1911.pdf