1784 – Răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan

La 2 noiembrie 1784 a izbucnit marea răscoală țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. În această zi, Crișan a adunat iobagii răsculați în afara satului Curechiu și a pornit o ofensivă împotriva nobilimii. După înfrângerea curuților (partida maghiară anti-habsburgică) la începutul secolului al XVIII-lea, administrația austriacă s-a impus și în partea centrală a Transilvaniei. Nobilii maghiari au rămas stăpâni ai pământului, dar autoritatea lor a fost subordonată statului austriac, ceea ce a însemnat că iobagii români au ajuns adesea să fie impozitați de două ori: o dată de nobil și a doua oară de statul austriac.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Horea,_Closca_si_Crisan-detaliu_obelisc_Alba_Iulia-cod_LMI_AB-III-m-B-00401.jpg

Între începutul și mijlocul secolului al XVIII-lea, într-un interval de doar 60 de ani, impozitele impuse iobagilor români au crescut de câteva ori, atingând niveluri greu de suportat. În special în zona centrală a Munților Apuseni, iobagii români erau inițial impozitați cu sume mici, datorită dificultății de acces în zonă. Totuși, impozitele au crescut brusc după ce un dezertor român din armata austriacă, Macavei Bota, care s-a ascuns câțiva ani în Munții Apuseni și cunoștea bine regiunea, a fost capturat de autorități. Pentru a-și salva viața, a dezvăluit că locuitorii din munți erau impozitați mult sub nivelul posibilităților lor și că s-ar putea obține sume mult mai mari de la aceștia. Această denunțare a atras atenția autorităților fiscale asupra regiunii muntoase, împovărând considerabil populația deja afectată de condițiile aspre ale Munților Apuseni, ceea ce a intensificat nemulțumirile și a creat un context propice pentru declanșarea răscoalei.