Jurnal FM 
A fost apreciată de critici încă de la debut, chiar dacă uneori interpretările sale erau considerate ușor excesive în dramatism. Totuși, ea a construit o carieră solidă, jucând roluri principale în dramaturgia clasică și modernă, atât românească, cât și internațională.
Roluri internaționale notabile
-
Nina din Pescărușul și Irina din Trei surori de Anton Cehov
-
Desdemona din Othello de William Shakespeare
-
Martha din Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee
-
Lizzie Curry din Omul care aduce ploaia de Richard Nash, regia Liviu Ciulei (1957)
-
Femeia-comisar din Tragedia optimistă și Sura din Egor Buliciov
Roluri în dramaturgia românească
-
Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu
-
Șeful sectorului suflete de Alexandru Mirodan
-
Numeroase piese ale soțului său, Aurel Baranga, printre care: Fii cuminte, Cristofor!, Interesul general, Opinia publică, Sfântul Mitică Blajinul, Travesti.
Deși a apărut mai rar pe marele ecran, Marcela Rusu a avut câteva roluri memorabile:
-
Citadela sfărâmată (1957)
-
Fii cuminte, Cristofor! (1967) – profesoara Emma Bellea
-
Aventurile lui Tom Sawyer / Tom Sawyer (1967–1968) – văduva Douglas
-
Moartea lui Joe Indianul (1968)
-
The Innocent / Nevinovatul (1993) – Russell.
Marcela Rusu a fost o femeie cu o personalitate puternică, urmându-și convingerile atât în carieră, cât și în viața personală. A fost căsătorită pe rând cu regizorul și profesorul Moni Ghelerter, liderul politic comunist Alexandru Bârlădeanu și dramaturgul Aurel Baranga.
A încetat din viață pe 19 februarie 2002, la București. A ales o despărțire discretă de lume, fără ceremonii fastuoase, dorind incinerarea. Cenușa sa a fost împrăștiată pe treptele Teatrului Național din București, locul unde a jucat peste 30 de ani și pe care l-a considerat simbolic „toată viața” ei.
