Marcel Aderca, traducător român

Marcel Aderca (n. 26 ianuarie 1920, Craiova – d. 21 martie 2008, București) a fost un traducător român de renume, cunoscut pentru contribuțiile sale în traducerea din limba franceză a unor lucrări semnificative din domeniul istoriei artei și literaturii. Era fiul scriitorului Felix Aderca.

Marcel Aderca s-a născut în Craiova, într-o familie de intelectuali, fiind fiul scriitorului Felix Aderca (1891-1962) și al Rubinei (născută Rifca Penchas) (1890-1974). A urmat școala primară (1927-1930) și Liceul „Gh. Lazăr” (1931-1938) în București. Deși tatăl său i-a recomandat o meserie practică, Marcel a ales să studieze arhitectura, însă a fost exmatriculat din cauza legislației rasiale, continuându-și studiile la Colegiul pentru studenții evrei (1941-1944) și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în 1945. De asemenea, a urmat cursuri la Institutul de Studii Politice și Administrative din București între 1948 și 1949.

Sursa foto: AI Generated

În cariera sa, Aderca a lucrat ca redactor la Editura Cartea Rusă (1945-1948), șef al serviciului de publicații la Direcția Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1949-1952), asistent universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949-1953), și redactor la Editura pentru Literatură Universală (1953-1975).

Aderca a fost un traducător dedicat, contribuind semnificativ la răspândirea culturii și literaturii europene în limba română. Debutul său editorial a avut loc în 1966, cu traducerea romanului „Husarul de pe acoperiș” de Jean Giono. A colaborat cu diverse reviste literare, inclusiv România literară, Viața Românească, Manuscriptum și Steaua.

În plus, Aderca a moștenit întreaga arhivă literară a tatălui său, pe care a inventariat-o și donat-o Academiei Române în 1987. De asemenea, a îngrijit edițiile postume ale lucrărilor tatălui său și a publicat, în 1999, o lucrare despre gândurile acestuia referitoare la antisemitism, intitulată F. Aderca și problema evreiască.

Scrieri

• F. Aderca și problema evreiască, București, 1999.

Traduceri

• Jean Giono, Husarul de pe acoperiș, pref. de Constantin Ciopraga, București, 1966;
• San Lazzaro, Modigliani, Portrete, București, 1966;
• Raoul-Jean Moulin, Cézanne, Naturi moarte, București, 1966;
• Velásquez, Antologie de texte, selecție și cronologie de Vasile Florea, București, 1966;
• John Rewald, Cézanne. Peisaje, București, 1967;
• Cécile Goldscheider, Rodin. Perioada 1840-1886, București, 1967;
• Cécile Goldscheider, Rodin. Perioada 1886-1917, București, 1968;
• Eugen Ionescu, Teatru, I Ucigaș fără simbrie, București, 1968;
• Romain Gary, Prima dragoste, ultima dragoste, pref. de Romul Munteanu, București, 1968;
• Henri Perruchot, Gauguin, Tahiti, București, 1968;
• Enrique Lafuente Ferrari, Velásquez. Infanți și infante, București, 1968;
• J. E. Muller, Klee. Figuri și măști, București, 1969;
• J. E. Muller, Pictura modernă, IV De la cubiști la primii abstracți, București, 1969;
• H. Chevalier, Pictura modernă. V Pictura abstractă, București, 1969 (ed. II, 1987);
• Nikos Kazantzakis, Alexis Zorba, București, 1969 (altă ed. cu titlul: Zorba Grecul, 1999);
• Eugen Ionescu, Teatru, I Victimele datoriei. Tabloul, București, 1970;
• Albert Camus, Teatru, I. Cei drepți, București, 1970 (altă ed., 1996);
• Alphonse Allais, Să fim sobri!, pref. de Marian Popa, București, 1971;
• Piet Legay, Furtună la Tobruk, București, 1971;
• André Maurois, Prometeu sau Viața lui Balzac, București, 1972;
• Henri Charrière, Papillon, III, pref. de Modest Morariu, București, 1972 (trad. revăzută și completată de Pavel Popescu, 1991);
• Eugen Ionescu, Jocul de-a măcelul, București, 1973;
• Emmanuel Roblès, Pledoarie pentru un răzvrătit, 1973;
• Hervé Bazin, Preafericiții de pe Insula Dezolării, note de M. Aderca, București, 1974;
• Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, pref. de R. Toma, București, 1977 (altă ed., 2000);
• Jules Romains, Oameni de bunăvoință, V Trufașii, București, 1979;
• Jan Paweł Gawlik, Examenul, piesă jucată la Teatrul Național „I. L. Caragiale”, stagiunea 1979/1980.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Marcel_Aderca