Maia Sandu (n. 24 mai 1972) este o economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova, care deține funcția de președinte al Republicii Moldova începând cu 24 decembrie 2020

A exercitat funcțiile de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada iunie-noiembrie 2019 (Guvernul Maia Sandu) și de ministru al educației în intervalul 2012-2015. A fost membră a parlamentului între 2014-2015 și în 2019. Este prima femeie aleasă președinte a Republicii Moldova.

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Maia_Sandu_-_MUS2559_(cropped).jpg

Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, URSS (astăzi în Republica Moldova), în familia lui Grigorie și Emilia Sandu.

Între anii 1989 și 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la John F. Kennedy School of Government^⁠ (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA.

Maia Sandu a fost ministru al educației în Republica Moldova, între 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015, în trei guverne consecutive: Filat II, Leancă și Gaburici, fiind susținută în funcție de PLDM.

Pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid (împreună cu Natalia Gherman). Totuși, la o emisiune TV din mai 2015, ea a precizat: „Am decis să ader la acest partid pentru că m-a sprijinit în toate reformele pe care le-am implementat în domeniul educației. Eu nu mi-am formalizat neapărat relația cu echipa, fac parte din partid, dar oficial, pe hârtie, nu sunt membră a PLDM”.

Pe vremea în care a fost ministră a educației, Maia Sandu s-a ocupat de reforma sistemului de învățământ din Moldova, printre care introducerea sistemelor de supraveghere și a aparatelor de bruiaj în cadrul examenului de Bacalaureat. Deși a fost considerată o măsură nepopulară în rândul elevilor, aceasta le-a transmis elevilor următoarea frază: „mai bine camere video, decât Centrul Național Anticorupție”.

A exercitat funcțiile de prim-ministru al Republicii Moldova în iunie-noiembrie 2019 (Guvernul Maia Sandu) și de ministru al educației în 2012–2015. A fost membră a parlamentului (2014–2015 și în 2019). Este prima femeie aleasă președinte a Republicii Moldova.

Candidat la funcția de prim-ministru în 2015

După demisia lui Chiril Gaburici din funcția de prim-ministru în iunie 2015, Natalia Gherman a asigurat interimatul pentru aproximativ o lună de zile, timp în care se desfășurau negocierile pentru formarea Alianței pentru Integrare Europeană – 3. La 23 iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată candidat al PLDM la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. Totuși, după ce într-un timp scurt a pus mai multe condiții pentru a accepta funcția (printre care numirea unui alt guvernator la BNM, fie fosta ei colegă de la Banca Mondială, Veronica Bacalu, fie un american, dar și un procuror general european), celelalte două componente ale alianței (PDM și PL) au lăsat să se înțeleagă că nu o vor susține. Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost nevoit să înainteze o altă candidatură în locul Maiei Sandu, pe Valeriu Streleț, vicepreședintele PLDM, a cărui candidatură a fost discutată și a întrunit consensul în cadrul alianței. După învestirea guvernului Streleț, fiind invitată la emisiunea În PROfunzime de pe postul Pro TV Chișinău, Maia Sandu a declarat că i s-a oferit posibilitatea să aleagă unul dintre două portofolii ministeriale, dar a refuzat pentru că nu ar fi avut sprijinul alianței.

Fondarea PAS

Spre sfârșitul anului 2015 s-a distanțat de PLDM, declarând că își dorește o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”. Pe 23 decembrie 2015 și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”. Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”.^[21][22]

Alegerile prezidențiale din 2016

La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național, de asemenea, în aceeași zi, a fost constituit grupul de inițiativă de colectare a semnăturilor, care număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu. Pe data de 2 septembrie Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă.

Pe 22 septembrie s-au depus la CEC 24832 de semnături în susținerea candidatului PAS – Maia Sandu (nr. minim admisibil fiind de 15 mii, iar maxim de 25 de mii). Pe 29 septembrie Maia Sandu a fost înregistrată drept concurent electoral, dat fiind că 22181 de semnături au fost declarate valabile.

În octombrie Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și anti oligarhice (PAS, PLDM și PPDA) în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

În turul I de scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezenta 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii. Dat fiind că nu a fost întrunită majoritatea de 50% + 1 vot din primul tur, s-a desfășurat un alt tur pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%).

În data de 8 iunie 2019 a fost desemnată și aleasă în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova. În aceeași zi Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională desemnarea Maiei Sandu în funcția de prim-ministru.

A izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile pe 15 iunie, Plahotniuc a părăsit țara și guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.

Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.

La alegerile prezidențiale din 2020, Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată în cadrul partidului său. De această dată, partidele care o susținuseră în alegerile din 2016, în cadrul unei alianțe care avea să devină Blocul ACUM, și-au înaintat proprii candidați: Tudor Deliu (PLDM) și Andrei Năstase (PPDA).

Comisia Electorală Centrală a acceptat candidatura sa pe 30 septembrie. Două zile mai târziu, Sandu s-a lansat oficial în campania electorală.

După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale. A doua zi după anunțarea rezultatelor, candidații de dreapta Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu și-au exprimat sprijinul pentru Sandu în turul doi.

În turul doi, din data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57,72% (943.006 voturi). Curtea Constituțională a validat mandatul său pe 10 decembrie.

Viziuni politice

Maia Sandu este cunoscută drept fondatoarea Partidului Acțiune și Solidaritate, partid pe care l-a anunțat în 2015, înregistrarea oficială având loc în anul 2016. În programul partidului este precizat în mod clar că partidul se poziționează pe eșchierul de centru-dreapta, adoptând doctrina liberalismului social. De asemenea, ea este cunoscută pentru faptul că este o susținătoare a intregrării europene a Republicii Moldova, făcând chiar parte în guvernele Alianței pentru Integrare Europeană. A fost afiliată Partidului Liberal Democrat din Moldova, partid care susține liberalismul și conservatorismul. De asemenea, este cunoscut și faptul că Sandu deține și cetățenia României și este o susținătoare a Unirii Republicii Moldova cu România.

Maia Sandu a declarat în trecut că obiectivul ei este „să facă oamenii să creadă din nou în țara lor” indiferent de pozițiile lor politice: pentru sau împotriva aderării la Uniunea Europeană, Uniunea Euroasiatică, NATO ori reunirii cu România.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Maia_Sandu