Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. Printre o mie și una de „povești”… de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 12, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Printre o mie și una de „povești”…
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume…”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, pe acest „bulevard virtual”, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Azi, ca de obicei, vă propun câteva instantanee de tip caleidoscop cu câteva fapte, date și-ntâmplări de pe aproape ori mai departe din lumea noastră cea tulbure…Pentru început, câteva „flash”-uri despre vehicularea unor posibile condiții ale unor eventuale negocieri de pace! Destul de slabe, în opinia mea…În săptămâna precedentă, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a dat un răspuns destul de categoric la întrebarea privind negocierile dintre Ucraina și Rusia cu privire la încheierea războiului. Potrivit acestuia, în acest moment, este, practic, „imposibil să se vorbească despre o încetare a focului în Ucraina”, iar Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a precizat că acum acest lucru ar însemna să fie aprobată, printr-un act internațional, ocuparea unei părți a teritoriilor ucrainene de către țara agresoare, Rusia. Antony Blinken a precizat, fiind citat de marile agenții de presă, că: „Pentru unii, ideea unei încetări a focului poate fi tentantă, și înțeleg acest lucru. Dar dacă aceasta înseamnă ratificarea efectivă a acaparării de către Rusia a unor teritorii ucrainene semnificative, atunci nu va fi o pace justă și durabilă„. Șeful Departamentului de Stat american este convins că „Rusia ar prefera să se folosească de încetarea focului“. El spune aceasta argumentând că lucrul acesta convine Rusiei cu motivul evident de a-și regrupa forțele, pentru ca ulterior, la momentul considerat oportun, să încerce să reia operațiile militare. Totodată, același Blinken a mai afirmat că „Rusia este cea care ar trebui să ajungă să fie pregătită pentru negocieri constructive. Scopul ar trebui să fie o pace dreaptă și durabilă”.
Printre o mie și una de „povești”…
Cu numai o zi înainte de aceste afirmații, Antony Blinken declarase a declarat că „mult așteptata contraofensivă a Forțelor de Apărare ale Ucrainei este posibil să înceapă în următoarele săptămâni”. Totodată, a mai subliniat că deciziile privind recucerirea teritoriilor ucrainene, în special al Crimeei, vor fi luate doar de către autoritățile ucrainene. Blinken s-a mai exprimat și în legătură cu viitorul Ucrainei, exprimându-și convingerea că „va fi un stat puternic, independent și democratic“. Aici e greu de previzionat ce se va-ntâmpla și e bine să separăm dorințele de „putirință”! Blinken a promis public că SUA „vor continua să sprijine poporul ucrainean în lupta împotriva agresiunii rusești”. Că tot veni vorba de posibile negocieri, săptămâna trecută, pe 7 aprilie, în Rusia s-a vorbit din nou despre posibile negocieri între Moscova și Kiev, dar, firește, ministerul rus de externe a început din nou să dicteze Ucrainei „condițiile” sale. Surse prezidențiale ucrainene declaraseră anterior că Ucraina nu exclude negocieri între Kiev și Kremlin în ceea ce privește Peninsula Crimeea, dar au menționat că „această problemă poate fi discutată numai după intrarea Forțelor Armate ale Ucrainei în granițele administrative ale peninsulei.” Rușii, prin gura șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, au spus, la Ankara, că: „Negocierile pentru pace vor fi posibile doar dacă discuțiile vor viza stabilirea unei noi ordini mondiale, fără dominaţie americană”. Rusnacii o țin „langa” cu „lupta cu putredul Occident” când ei nu sunt în stare să-și tranșeze disputa cu Ucraina. După cum am văzut anteriornu doar rușii, ci și ucrainenii sunt inflexibili în acest context, sunt de neclintit și își vor Peninsula Crimeea înapoi în granițele recunoscute internațional. În ceea ce privește posibila contraofensivă ucraineană, solul noroios, acea „rasputița” din zona de război, amână deocamdată lansarea contraofensivei ucrainene.Principalul consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak afirmă că„armata Ucrainei va fi la granița Crimeei în cinci sau șapte luni. Odată ajunși acolo, ucrainenii le vor da rușilor de ales: pleacă voluntar ori dau piept cu trupele Ucrainei”. Cu alte cuvinte, recuperarea peninsulei nu este negociabilă.
Printre o mie și una de „povești”…
Ce spun unii dintre principalii actori despre aceste posibile negocieri? Păi, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, zice că: „Din nefericire, pe teritoriul Crimeei, sub tricolorul rusesc, domnesc răul, umilința, represiunea, crima și războiul. Dar acolo unde a început calea răului, acolo ne așteaptă victoria, sunt sigur. Victorie asupra acestui rău. Eliberarea Crimeei este singura opțiune”. De partea cealaltă, omul lui Volodea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov zice că: „suntem gata să negociem pentru a rezolva conflictul din Ucraina, ținând cont de realitățile actuale de pe teren și ținând seama de interesele și îngrijorările legitime ale Federației Ruse, mai ales în materie de securitate”. Cu alte cuvinte, negocierile trebuie purtate doar în condițiile Moscovei. De pe coordonatele chinezești ale Soarelui Răsare, presa de stat din China relatează că președintele Xi Jinping i-a spus omologului său francez aflat în vizită la un „ceai de vorbă” că „nu este în interesul nimănui ca războiul din Ucraina să se prelungească„, iar Beijingul „este dispus să sprijine propunerile de pace ale Franței”. Aici cred că-s niște dedesubturi despre care vom mai auzi în viitorul apropiat și, personal, nu am încredere în „putirința” lui Macron pentru a clădi lucruri pozitive de durată! Voi relua altădată această afirmație! Firește, cum era de așteptat, Xi Jinping nu a oferit vreun indiciu că și-ar folosi în vreun fel influența în calitate de „partener diplomatic” al lui Putin pentru a face niște presiuni pentru măcar un acord de încetare a focului. China joacă „pe cai mari” și se vede în postura de a fi pe picior de egalitate cu SUA în cursa pentru supremația mondială. Rușii, trecuți pe un loc secund în ecuația ruso-chineză, au spus, gâdilând orgoliile ochilor oblici chinezești, prin Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, că: „China este o putere foarte serioasă, foarte mare, cu o poziție suverană, puternic conturată. Nu este o țară care își schimbă pozițiile atât de repede sub influența externă”. Potrivit „bucătarului lui Putin”, șeful firmei private de mercenari Wagner, „Ucraina s-a pregătit mulţi ani” pentru confruntarea cu forțele ruse.
Printre o mie și una de „povești”…
Evgheni Prigojin a declarat duminica trecută că Ucraina ar fi concentrat „peste 200.000 de militari pentru contraofensiva” sa asupra forţelor ruse de pe frontul din Donbass, după cum transmit majoritatea agențiilor de presă, preluate și de Agerpres. Prigojin a supralicitat și a spus, într-o discuţie cu niște susținători de-ai săi, discuție făcută publică în mediul online, că: „Ba chiar aproape 400.000, după alte calcule. (…) Duşmanul este serios şi s-a pregătit mulţi ani pentru ceea ce se întâmplă acum”. Prigojin știa foarte bine acest lucru și înainte de invazie, dar el și cu stăpânul său nu au crezut că s-au pregătit atât de bine încât să țină-n șah „maica Rusia”!
Printre o mie și una de „povești”…
În ceea ce privește mult pomenita contraofensivă, același Evgheni Prigojin a zis că știe el că aceasta nu va începe prea curând pentru că forțele ucrainene aşteaptă să treacă vestita „rasputița”, să nu mai fie noroaiele de primăvară şi să integreze armamentul occidental promis. Evgheni Prigojin s-a mai „alintat” un pic în „discuțiile” cu fanii săi și a decretat unilateral că: „Wagner nu poate câştiga războiul de unul singur. Trebuie să ne unim eforturile”, de parcă tot greul l-au dus lefegii săi! Niciun cuvințel despre crime de război și alte aberații care încalcă orice tratate internaționale de drept al conflictului armat!
Prin diverși vectori media de peste tot mapamondul circulă o estimare care ar zice că Rusia ar putea cere o încetare a focului în Ucraina în perioada Paștelui ortodox, pentru a întârzia contraofensiva ucraineană. Eu nu cred că se va întâmpla asta, dar cine sunt eu ca să-i contrazic? Pe de altă parte, s-ar părea că ia amploare scandalul unor documente secrete „plantate” în online pe teritoriul SUA și care ar schimba multe din „poveștile cu spioni”, arătând pe cine și cum ar spiona SUA și că e mare pericol cu documentele astea. Părerea mea e că e multă intoxicare în această poveste, dar crede fiecare ce dorește!
Că tot aminteam anterior de China lui Xi, se pare că s-a cam „înfierbântat orezul” în ochișorii oblici ai chinezilor și s-au cam plimbat amenințător în weekendul trecut prin arealul Mării Chinei de Sud cu navele lor militare care miros prea tare a praf de pușcă. Astfel, pacea în strâmtoarea Taiwan şi independenţa acestei insule sunt incompatibile, a avertizat luni guvernul chinez, în a treia zi de exerciţii militare în această zonă, după cum precizează Agerpres în fluxul său de știri. Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, a precizat, luni, într-o conferinţă de presă că: „Independenţa Taiwanului şi pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan se exclud reciproc. Dacă vrem să protejăm pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan, trebuie să ne opunem ferm oricărei forme de separatism pentru independenţa Taiwanului”. Așa cum am amintit de multe ori aici la „Lume, lume…”, China consideră Taiwanul ca fiind doar o provincie pe care nu a reuşit încă să o reunifice la teritoriul „marii Chine” după sfârşitul războiului civil chinez în 1949. Așa după cum a spus-o, din ce în ce mai apăsat în ultima perioadă, conducerea de la Beijing ia în calcul această reunificare, chiar și cu forţa, dacă va fi necesar. Contextul declarațiilor oficialului chinez de la externe îl reprezintă faptul că China, care a organizat, începând de sâmbăta trecută trei zile de exerciții militare navale și aeriene în jurul insulei Taiwan, a concentrat în zonă importante forțe militare chinezești, cu obiectivul destul de evident de a intimida conducerea politică a acestui teritoriu pe care îl clamează ca fiind al său.
Pe de altă parte, contextul oficial, reieșit dintr-un comunicat al forțelor armate chineze, este că forțele militare ale Chinei încearcă să simuleze prin aceste exerciții militare „o încercuire a Taiwanului”. Câteva duzini de avioane militare de diferite tipuri au fost ridicate în aer de către chinezi pentru a simula (cu titlu de avertisment, de fapt) aplicarea unei veritabile blocade aeriene a Taiwanului. De cealaltă parte, Ministerul Apărării din Taiwan a făcut public faptul că a detectat luni unsprezece nave de război (printre care și unul dintre cele două portavioane chinezești), precum şi circa 70 de avioane militare chineze în jurul insulei. Se pare că operația, în ansamblu, care s-a încheiat alaltăieri cu exerciţii de trageri reale, a fost lansată ca reacţie la o întrevedere, săptămâna trecută, în SUA, între preşedinta din Taiwan, Tsai Ing-wen, şi preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Congresului american, Kevin McCarthy. După această întâlnire, în weekendul trecut, Tsai Ing-wen a condamnat „expansionismul autoritar” al Chinei şi a precizat că Taiwanul „va continua să conlucreze cu SUA şi cu alte ţări pentru a apăra valorile libertăţii şi democraţiei”. Și pentru că SUA sunt cu ochii pe mișcările chinezilor din arealul maritim din Asia de Sud-Est, distrugătorul american USS Milius a întreprins tot luni o „operaţiune de libertate a navigaţiei” într-un sector al Mării Chinei de Sud sector revendicat de Beijing, chit că este în ape internaționale, fix în perioada exercițiilor militare chinesești din jurul Taiwanului. Firește, apariția navei americane a enervat Beijingul, care se referă la aceasta ca fiind o operație ilegală. Marina americană a afirmat într-un comunicat că: „această operaţiune de libertate de navigaţie a respectat drepturile, libertăţile şi utilizările legale ale mării”, subliniind faptul că distrugătorul american a trecut în apropiere de insulele Spratly.
Practic, distrugătorul american a navigat la mai puţin de 12 mile nautice (22 de km) de reciful Mischief, clamat atât de către China ca fiind al ei cât şi de alte ţări din regiune. Imediat, Beijingul a condamnat luni pătrunderea acestei nave americane într-un sector din Marea Chinei de Sud revendicat de Beijing. Un purtător de cuvânt militar al Chinei a afirmat luni că: „distrugătorul lansator de rachete USS Milius a pătruns ilegal în apele din apropierea recifului Meiji în insulele Nansha ale Chinei, fără aprobarea guvernului chinez.(…) Forţele aeriene chinezești au însoţit şi au efectuat o supraveghere a navei”. Revenind pe continentul european, imediat după accederea oficială a Finlandei în NATO, onor Federația Rusă a clamat, sus și tare, că pregătește „un răspuns hotărât”. Kremlinul, a promis „contramăsuri”, calificând extinderea NATO drept o „atingere la securitatea” Rusiei, după cum transmit majoritatea agențiilor de presă internaționale. Același Dmitri Peskov a declarat teatral că: „Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale ruse. Exact aşa o vedem noi! Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri pentru a ne asigura securitatea”, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse. Dmitri Peskov a mai subliniat că: „Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de aceasta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, indicând că vor fi măsuri capabile să asigure securitatea Rusiei la nivel „tactic şi strategic”.
Întrebat despre ce natură vor avea aceste măsuri, Dmitri Peskov a zis că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova. Cazul Finlandei diferă mult de aspiraţiile Ucrainei de a adera la NATO, a mai zis Peskov. „Situaţia cu Finlanda este radical diferită de cea cu Ucraina (…) Finlanda nu a devenit niciodată anti-Rusia şi noi nu am avut nicio dispută” cu ea, a afirmat Peskov. Ciolovecul purtător de vorbe prezidențiale rusești a uitat complet de „războiul de iarnă” și de „războiul de continuare” dintre sovietici și finlandezi din perioada celui de-al doilea război mondial! A,da, acolo era vorba despre sovietici, nu de ruși! De parcă blocul sovietic nu-i avea pe ruși ca „primadone”! Același Peskov a mai zis că aderarea Finlandei la NATO „nu va putea decât să afecteze natura relaţiilor noastre”, căci NATO „este o organizaţie neprietenoasă, ostilă în mai multe privinţe faţă de Rusia”. Numărul doi din diplomația rusă, ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko, a declarat imediat după aderarea Finlandei la NATO că Moscova va răspunde la această aderare „prin consolidarea potenţialului său militar la graniţa sa de vest şi nord-vest.” Același Gruşko a mai afirmat că, „în cazul în care forţe şi mijloace ale altor ţări NATO vor fi desfăşurate în Finlanda, vor fi luate măsuri suplimentare pentru a se asigura securitatea militară a Rusiei.” Că tot vorbeam de accederea în NATO, Suedia mai are de așteptat să intre în NATO pentru simplul motiv că Turcia susține că Suedia mai are pași de făcut până să adere la alianță. Astfel, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a afirmat că „Suedia mai are paşi de făcut până la statutul de membru al NATO”, fix la o zi după ce Finlanda a intrat oficial în NATO. Effendi Cavusoglu a declarat agențiilor de presă că a discutat la Bruxelles cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, despre candidatura Suediei la NATO şi despre problema vânzării de avioane de vânătoare F-16 americane către Turcia. Vă reamintesc că Suedia şi-a depus candidatura pentru accederea în NATO odată cu Finlanda, în luna mai 2022, la trei luni de la începutul invaziei ruse în Ucraina, şi a semnat protocolul de aderare la Alianţă în luna iulie. Drept urmare, aderarea Suediei a fost ratificată de toate statele membre ale NATO, cu excepţia Turciei şi Ungariei.
Conform unor surse din presa suedeză, ministrul de externe al Ankarei, Mevlut Cavusoglu ar fi comparat Suedia fix cu Germania nazistă, comparație ce a inflamat și mai mult o relație bilaterală destul de proastă la acest moment. Nu știu ce urmăresc turcii cu bălăcăreli de acest tip când „miezul din gogoașă” e cu totul altul! Oficialitățile turce susțin, sus și tare, că Suedia trebuie să ia unele măsuri de combatere a terorismului, în special a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație pe care turcii o califică drept teroristă. Pe malul Dunării albastre, autoritățile ungare de la Budapesta susţin oficial, la nivel guvernamental, ratificarea extinderii NATO, dar ciclul aprobării parlamentare s-a întâmplat doar în privinţa Finlandei până acum, în condițiile în care sesiunea actuală a parlamentului maghiar s-ar încheia la jumătatea lunii iunie. Luna trecută, parlamentul suedez a aprobat, în avans, aderarea sa la NATO, cu tot blocajul turco-maghiar, având drept scop ideea de a transmite tuturor părților implicate că Suedia este pregătită pentru acest proces. Până una-alta, Suedia rămâne, în continuare, la mâna Turciei și Ungariei, și mai bate pasul pe loc până să-și vadă drapelul arborat la sediul de la Bruxelles al Alianței. Ce va mai fi pe unica planetă albastră „din zonă” în viitorul apropiat? Repet ce mai ziceam și cu alte ocazii: om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.pravda.com.ua/eng/news/2023/04/8/7396995/
https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_213449.htm
https://edition.cnn.com/2023/04/06/europe/ukraine-strike-back-offensive-russia-intl/index.html
https://apnews.com/article/russia-ukraine-war-counteroffensive-2a57e3dd894e28d5bc51d1e498189f06
https://www.politico.eu/article/finland-turkey-nato-blessing-sweden-sauli-niinisto-recep-erdogan/
https://edition.cnn.com/2023/04/10/asia/us-navy-south-china-sea-freedom-on-navigation-intl-hnk-ml/index.html
