László Székely, arhitect român de etnie maghiară, primul arhitect-șef al Timișoarei
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 23, 2026
László Székely (n. 3 august 1877, Salonta – d. 23 ianuarie 1934, Timișoara) a fost un arhitect maghiar remarcabil, cunoscut mai ales ca primul arhitect-șef al Timișoarei și autor al numeroaselor clădiri emblematice ale orașului, dar și din alte localități din fosta Austro-Ungarie. Lucrările sale îmbină stilul Art Nouveau (secession, Jugendstil) cu elemente eclectice.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/László_Székely#/media/Fișier:Laszlo_Szekely_1920.jpg
Fiul lui Mihály Székely, antreprenor și maistru constructor, și al Zsuzsannei Mados, László a fost atras de mic de lumea construcțiilor. A urmat liceul în orașul natal, Salonta, iar apoi a lucrat ca maistru constructor, întâi local, apoi în Budapesta. În 1900 a absolvit Facultatea de Arhitectură a Universității Politehnice din Budapesta, avându-l ca mentor pe Alajos Hauszmann – arhitectul Palatului Regal din Buda.
După studii, a beneficiat de o bursă în Italia, unde și-a perfecționat stilul arhitectural. Revenit în Budapesta, a lucrat în atelierul arhitectului Czigler Győző, cel care i-a recomandat pentru funcția nou creată de arhitect-șef al Timișoarei, la inițiativa primarului Károly Telbisz.
La doar 31 de ani, Székely a devenit primul arhitect-șef al orașului de pe Bega. Una dintre primele sale lucrări importante a fost proiectarea Abatorului Comunal (1904), un complex modern pentru acea vreme. Timp de aproape două decenii, a lucrat în serviciul Primăriei, semnând o serie de clădiri reprezentative pentru centrul orașului.
În paralel, a condus un atelier privat de proiectare, de unde a realizat lucrări pentru clienți privați și comunități religioase din Timișoara și din alte localități ale Imperiului Austro-Ungar. A avut un impact major asupra peisajului arhitectural al orașului, iar stilul său a devenit definitoriu pentru perioada de început a secolului XX în Timișoara.
László Székely a murit în ianuarie 1934, la vârsta de 57 de ani.
Lucrări notabile
Timișoara:
- Abatorul Comunal
- Baia Publică Neptun
- Banca Generală Maghiară de Credit (Piața Libertății)
- Biserica ortodoxă română din Fabric
- Camera de Comerț și Industrie
- Casa Brück
- Casa Emmer
- Fabrica de Ciorapi
- Hotel Timișoara
- Liceul Piarist
- Liceul Silvic (1908)
- Statuia Sfânta Maria din Piața Maria
- Palatul Dauerbach
- Palatul Fondului Azilului Orășenesc (1908, Piața Traian)
- Palatul Hilt & Vogel
- Palatul Neuhausz
- Palatul Weiss
- Palatul Széchenyi
- Podul Decebal
- Uzina de Apă (1910)
Alte localități:
- Primăria și Liceul Superior de Stat (Salonta)
- Palatul Episcopiei Ortodoxe Sârbe (Vârșeț)
- Abatorul din Becicherecul Mare
- Fabrică de tricotaje și vile (Gyula).
Bibliografie:
- Székely, László (album trilingv – maghiară, română, engleză), Editura Erdélyi Híradó, Cluj, 2002.
Jurnal FM 