1848 – „Pruncul român”, primul ziar revoluționar necenzurat al românilor

În contextul efervescent al Revoluției de la 1848, la București apărea, pe 12/24 iunie, „Pruncul român”, primul ziar necenzurat din istoria modernă a românilor. Publicația a funcționat până pe 11/23 septembrie 1848, fiind condusă de C.A. Rosetti și Enrik Winterhalder.

Acest ziar a fost o tribună vibrantă a mișcării liberal-radicale, relatând cu pasiune și angajament evenimentele majore ale revoluției muntene. Publicația promova idealurile libertății, unității naționale și fraternității între românii din Țara Românească și Moldova.

Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fișier:Costache_Caragiale_-_Pruncul_Roman.jpg

În primul său număr, din 12 iunie, redactorii adresau un apel emoționant către românii moldoveni:

„Pruncul romăn.

Sâmbătă 12 Iunie 1848. No. 1. București.

Către frații noștri din Moldova.

Frați romăni din Moldova! Ceasul libertății a sunat pentru tot romănul. Astăzi la 11 Iunie era zioa fericită, în care libertatea a intrat triumfândă în capitala noastră. Numai bucurie și frăție este între toți locuitorii; ulițile Bucureștilor răsună de strigări de veselie, stindardul libertății fâlfâie măreț, clopotele sună și glasul lor de aramă împrăștie noutatea regenerații neamului romăn prin toată cetatea care as-

tăzi își merită numele său, adevărat oraș de bucurie! Și dobândirea acestui dar ceresc n-a costat nici o picătură de sânge; toți romăni s-au radicat ca un singur om, toți s-au cunoscut de frați, de fii ai aceleaș mume. Domnul țării Gheorghe D. Bibescu s-a unit cu noi și armia a fraternisat cu poporul; clerul ne-a binecuvântat și a mers înnainte cu sfânta cruce, semnul mântuirei. Uniți-vă cu noi, frați de dincolo de Milcov, peste undele lui vă întindem brațele, dorind cu înfocare a vă da sărutarea frății și a libertății. Munteanul și Moldoveanul sânt toți Romăni, sânt frați, o singură nație; uniți-vă cu noi, goniți pe tiranul a cărui nume va rămânea o pată vecinică în istoria țării, înnălțați stindardul libertății și dobândiți-vă sfântele drepturi. Să ne dăm mâna ca niște frați și să ne ajutăm unii pe alții. Uniți vom fi tari; uniți vom sta înpotriva orcăruia vrăjmaș al libertății noastre. Voi frați ați făcut începutul, daca din nenorocire n-ați putut isbuti, nu e vina voastră; căci voi nu aveți un Domn ca al nostru care își iubește patria; voă vă rămâne gloria că ați început, noă gloria că am sfârșit. Vă dăm sărutare de frate; trăiască libertatea! trăiască Romănia!”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Această chemare la unitate națională și libertate reflectă spiritul revoluționar al anului 1848 și rămâne un simbol al trezirii conștiinței naționale românești.