La 17 martie 1919, în București, a fost lansat săptămânalul „Munca”

La 17 martie 1919, în București, a fost lansat săptămânalul „Munca”, un organ independent dedicat politicii economice și sociale, avându-i ca directori pe Constantin Garoflid, Simion Mehedinți și Mihail Seulescu. Publicația a încetat să apară pe 15 decembrie 1919. Constantin Garoflid (n. 18 martie 1872, Cândești, Vernești, Buzău – d. 1943, București) a fost un important om politic român, care a deținut funcția de ministru al agriculturii în mai multe guverne: Guvernul Alexandru Averescu I (8-19 februarie 1918), Guvernul Alexandru Marghiloman (4 iunie – 23 octombrie 1918), Guvernele Alexandru Averescu II (22 iulie – 16 decembrie 1921) și III (30 martie 1926 – 4 iunie 1927). A fost primul președinte al Academiei de Agricultură din România, președinte al Sindicatelor Agricole și al Institutului de Cercetări Agronomice.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Garoflid#/media/Fișier:Constantin_Garoflid.jpg

În 1904, Constantin Garoflid a achiziționat moșia de la Țintești, unde, începând din 1910, a înființat culturi de viță de vie. „Viile Garoflid” au devenit renumite nu doar în București, dar și în Cehoslovacia și Malta. De asemenea, a introdus pentru prima dată în România sistemul de irigare prin aspersiune.

În perioada interbelică, Constantin Garoflid a elaborat teze despre dezvoltarea rurală a României printr-o economie agricolă diversificată. A fost un agronom și economist de marcă, mare moșier și autor principal al legilor reformei agrare de după Primul Război Mondial. A militat pentru creșterea eficienței muncii în agricultură, dezvoltarea exploatațiilor agricole prin comasarea acestora, introducerea cadastrului, promovarea mecanizării lucrărilor agricole și valorizarea cerealelor prin creșterea animalelor. A susținut, de asemenea, constituirea unui corp agronomic de stat pentru implementarea progreselor tehnice în domeniu.

În calitate de ministru al Agriculturii, Garoflid a propus o soluție ecologică și eficientă din punct de vedere financiar pentru a combate viscolul din sud-estul țării. A implementat proiectul de protecție a drumurilor din Câmpia Bărăganului, prin plantarea de perdele de arbori și arbuști, care să rețină zăpada viscolită. Garoflid credea că doar prin plantarea acestor parazăpezi naturale, Câmpia Bărăganului ar putea fi protejată iarna și ar putea beneficia de suficientă apă în timpul secetelor. Totodată, ca ministru al Agriculturii, a introdus o lege privind interzicerea plantării de viță de vie hibridă. Până în 1938, viile hibride acopereau aproape 170.000 de hectare, în timp ce cele nobile ocupau 500.000 de hectare.

În 1929, la inițiativa marilor proprietari de terenuri și a unei părți a intelectualității din cercurile agrare, a fost fondat Partidul Liga Agrară, cu Constantin Garoflid ca președinte. Partidul a editat ziarul Agricultorul (1929-1941) și și-a încetat activitatea pe 30 martie 1938.

În testamentul său, Garoflid a cerut să fie înmormântat la moșia sa de la Țintești, însă a fost îngropat la Cimitirul Bellu din București.

Cărți publicate

• Memoriul agricultorilor mari cu privire la expropriere, București, 1920
• Un program agrar, București, 1923
• Problema monetară și agricultura, București, 1924
• Păreri economice și financiare, București, 1926
• Rolul social al proprietății mijlocii, București, 1926
• Agricultura veche, Tiparul „Cartea Românească”, București, 1943.