Karl Weierstrass, matematician german

Karl Weierstrass (n. 31 octombrie 1815, Ostenfelde, Provincia Westfalia, Regatul Prusiei – d. 19 februarie 1897, Berlin, Imperiul German) a fost un matematician german considerat pe scară largă părintele analizei matematice moderne. El a continuat ideile lui Augustin-Louis Cauchy privind numerele iraționale și a adus o rigoare nouă fundamentelor analizei. Cele mai cunoscute contribuții ale sale se află în teoria funcțiilor eliptice.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Weierstrass#/media/Fișier:Karl_Weierstrass.jpg

Karl Theodor Wilhelm Weierstrass (Weierstraß) s-a născut într-o familie romano-catolică din Ostenfelde, în apropiere de Ennigerloh. Interesul pentru matematică a apărut încă din perioada studiilor la gimnaziul Theodorianum din Paderborn. La dorința tatălui său a fost trimis la Universitatea din Bonn pentru a studia dreptul, economia și finanțele, însă a neglijat aceste cursuri și a studiat matematica pe cont propriu, părăsind universitatea fără diplomă.

Ulterior și-a continuat formarea la Academia din Münster și a obținut calificarea de profesor. A predat în mai multe școli (Deutsch Krone și Braunsberg), unde, pe lângă matematică, a predat fizică, botanică și gimnastică.

Faima sa științifică a crescut după 1850, când a publicat lucrări matematice de mare originalitate. În 1854 a primit titlul de doctor honoris causa de la Universitatea din Königsberg, iar în 1864 a devenit profesor la Universitatea Friedrich-Wilhelms din Berlin (astăzi Humboldt-Universität zu Berlin).

Un episod important al carierei sale a fost mentoratul oferit matematicienei Sofia Kovalevskaya, pe care a sprijinit-o decisiv în obținerea doctoratului.

Weierstrass a murit la Berlin în 1897, în urma unei pneumonii.

Weierstrass a pus bazele rigoarei moderne în analiză, formalizând definiția continuității funcțiilor prin celebrul formalism epsilon–delta. Printre realizările sale majore se numără:

• introducerea conceptului de punct de acumulare (1860)
• formularea și dezvoltarea teoremei Bolzano–Weierstrass
• demonstrarea teoremei valorii intermediare în formă riguroasă
• primul exemplu de funcție continuă nediferentiabilă în niciun punct
• dezvoltări fundamentale în analiza complexă și calculul variațional

El a clarificat noțiuni esențiale precum convergența uniformă și continuitatea, contribuind decisiv la fundamentarea analizei moderne.

Numeroase concepte matematice îi poartă numele, inclusiv:

• teorema Bolzano–Weierstrass
• funcția lui Weierstrass
• criteriul M al lui Weierstrass
• teorema de factorizare Weierstrass

În onoarea sa au fost denumite craterul lunar Weierstrass, asteroidul 14100 Weierstrass și Weierstrass Institute for Applied Analysis and Stochastics.