Jurnal FM 
James Chadwick, fizician englez
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 20, 2025
James Chadwick (n. 20 octombrie 1891, Manchester, Anglia – d. 24 iulie 1974, Cambridge, Cambridgeshire) a fost un fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1935, datorită descoperirii neutronului.
Chadwick a studiat la Universitatea din Manchester, unde a lucrat sub îndrumarea lui Ernest Rutherford și a obținut diploma de master în 1913. Apoi, a continuat studiile la Technische Hochschule din Berlin, sub coordonarea lui Hans Geiger. În timpul Primului Război Mondial, fiind în Germania, a fost internat într-un lagăr pentru civili la Ruhleben, unde, în ciuda condițiilor dificile, a reușit să desfășoare cercetări științifice.
După război, Chadwick s-a întors în Anglia pentru a lucra din nou cu Rutherford la Universitatea din Cambridge, unde și-a obținut doctoratul în 1921. În 1923, a devenit director adjunct de cercetare la Laboratorul Cavendish, Cambridge, unde a colaborat cu Rutherford la studierea transmutării elementelor prin bombardarea lor cu particule alfa. Ei au investigat structura nucleului atomic și au identificat protonul ca fiind un constituent al nucleului.
James Chadwick
Los Alamos National Laboratory – Los Alamos National Laboratory
- Attribution
- Fișier:James Chadwick.jpg
- Creată: 1945
- Încărcată: 11 mai 2016
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/James_Chadwick#/media/Fi%C8%99ier:James_Chadwick.jpg
După descoperirea protonului, fizicienii au teoretizat existența altor particule în nucleu, deoarece elementele mai grele decât hidrogenul aveau mase atomice mai mari decât numărul lor atomic. În 1932, soții Frédéric și Irène Joliot-Curie au bombardat beriliul cu particule alfa și au observat o radiație necunoscută. Chadwick, sceptic că radiația era de fapt raze gamma, a reluat experimentele și a concluzionat că radiația era formată din particule fără sarcină electrică, dar cu o masă aproximativ egală cu a protonului – neutronii. Descoperirea neutronului a fost revoluționară, deschizând noi posibilități pentru studiul dezintegrării atomice și pentru înțelegerea structurii nucleului atomic, format din protoni și neutroni.
În 1935, Chadwick a devenit profesor de fizică la Universitatea din Liverpool. În 1940, a fost implicat în Comitetul MAUD, care evalua fezabilitatea bombei atomice. În 1941, Comitetul a confirmat că o cantitate critică mică de uraniu-235 ar putea declanșa o explozie nucleară. Chadwick a realizat atunci că o bombă nucleară nu doar că era posibilă, ci și inevitabilă, mărturisind ulterior că a fost nevoit să ia somnifere pentru a putea face față acestei realizări. În 1943, a devenit șeful delegației britanice la Proiectul Manhattan din Los Alamos, SUA, unde a lucrat îndeaproape cu generalul Leslie Groves.
Chadwick a fost înnobilat în 1945 și, după război, s-a întors în Marea Britanie, devenind consilier științific al Comisiei pentru Energie Atomică a Națiunilor Unite. În 1946, a devenit maestru al Colegiului Gonville și Caius din Cambridge, iar în 1950 a primit Medalia Copley a Societății Regale. S-a retras din activitate în 1958.
