Ionel Teodoreanu, scriitorul care se refugia vara la Agapia
#Postat de Carmen Vintu on februarie 3, 2022
Romanul, care începe într-o gară, unde un tren opreşte trei minute, este o poveste pe jumătate adevărată, ca toate poveştile… Şi Catul Bogdan, şi frumoasa Luli au existat, undeva, cândva, iar Ionel Teodoreanu i-a întâlnit sub alte nume, i-a cunoscut, i-a observat şi i-a recompus apoi în „Lorelei”.
La fel şi „La Medeleni”. „A fost inspirat de un conac de pe malul Prutului, al unor prieteni, unde mergea Ionel. Era foarte frumos acolo, o casă boierească, unde se adunau prieteni din lumea literară, intelectuali. Atmosfera era minunată şi locul asemenea își aminteşte vărul său, Alexandru Teodoreanu.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Teodoreanu#/media/Fi%C8%99ier:Ionel_Teodoreanu_1919.jpg
De acolo s-a născut romanul «La Medeleni», l-a inspirat locul, l-a inspirat numele… „Intelectualii din mediul burghez moldovean aveau obiceiul să se adune laolaltă”, povesteşte el. „Literatura lui Ionel Teodoreanu este îmbibată de farmecul vieţii din oraşele Moldovei, în mare parte dispărute, şi creează personaje vii, este scrisă cu talent scriitoricesc.”
La doi ani după terminarea liceului, Ionel Teodoreanu promovează, în trei sesiuni consecutive, toate examenele din cei trei ani de studii ai Facultății de Drept de la Universitatea din Iași. În 1920 i se eliberează diploma de licențiat în drept, pe baza examenului pe care îl trece cu un succes deosebit. În același an se căsătorește cu Ștefana Lupașcu (scriitoarea Ștefana Velisar Teodoreanu), ceremonia având loc în casa familiei Teodoreanu, de pe strada Kogălniceanu, în Iași. Un an mai târziu, la 3 februarie 1921 s-au născut cei doi fii gemeni, Ștefan și Osvald- Cezar.
Ionel Teodoreanu a murit la 3 februarie 1954, la vârsta de 58 de ani, în București.
Liviu Rebreanu menționa pe Ionel Teodoreanu: „căruia îi transmit salutul și mulțumirea mea pentru toate paginile pe care le-a scris și pe care le-am citit cu atât mai mare plăcere cu cât eu nu le-aș fi putut scrie niciodată”.
Romane publicate
- La Medeleni, vol. I-III (1925–1927)
- Turnul Milenei (1928)
- Bal mascat (1929)
- Fata din Zlataust (1931)
- Golia (1933)
- Crăciunul de la Silivestri (1934)
- Lorelei (1935)
- Arca lui Noe (1936)
- Secretul Anei Florentin (1937)
- Fundacul Varlamului (1938)
- Prăvale Baba (1939)
- Ce-a văzut Ilie Pânișoară (1940)
- Tudor Ceaur Alcaz, vol. I–IV (1940–1943)
- Hai-Diridam (1945)
- La porțile nopții (1946)
- Să vie Bazarcă (1947, apărut postum in 1971)
- Zdrulă și Puhă (1948)
Scrieri cu caracter memorialistic
- Ulița copilăriei (1923)
- În casa bunicilor (1938)
- Iarbă (1938)
- Întoarcerea în timp (1939)
- Masa umbrelor (1946)
- Cum am scris Medelenii (1978), apărut postum
Jurnal FM 