Ion Dacian a fost un renumit tenor român

În 1950 se înființează Teatrul de Stat de Operetă, Ion Dacian fiind angajat ca prim-solist al teatrului. Apare într-o succcesiune de spectacole de succes printre care Liliacul și Sânge Vienez de Johann Strauss (fiul), Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino, Lysistrata de Paul Lincke, Vânzătorul de Păsări de Carl Zeller, Văduva Veselă și Paganini de Franz Lehár, My Fair Lady de Frederick Loewe, Secretul lui Marco Polo de Francis Lopez, Anton Pann de Alfred Mendelsohn și altele.

Numit director al teatrului în anul 1963, a fost eliberat din funcție, fără explicații, în septembrie 1971.

În cariera sa, Ion Dacian a interpretat 57 de roluri, jucând în peste 5000 de spectacole și luând parte la 120 de concerte cu diverse orchestre filarmonice. A fost un artist de mare popularitate, iubit de public.

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, tenorului Ion Dacian i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.^[1]

Ion Dacian se stinge din viață la 8 decembrie 1981, fiind înmormântat în curtea bisericii “Sf. Gheorghe” din cartierul bucureștean Andronache.

În 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”. În anul 2000 prin hotărîre a guvernului, numele a fost schimbat în Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” București.

În februarie 2011 școala generală din localitatea natală a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian”