S-a întâmplat la 4 decembrie 1902
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 4 decembrie 1902: A murit Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”).

S-a născut la 19 august 1828, la Turda. Este descendent al familiei Rațiu din Turda, veche familie greco-catolică.Studiile primare le-a urmat la prima școală românească din Turda, înființată în anul 1785 în casele Bisericii Greco-Catolice din Turda Nouă. Școala purta titulatura de „Școala împărătească”, fiind subvenționată de către Împăratul Iosif al II-lea și sprijinită de către Episcopul Ioan Bob.Studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul Greco-catolic din Blaj și la Liceul Piarist din Cluj, iar în 1847 a fost admis la seminariul teologic din Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la seminariul central din Budapesta.

Ioan Raţiu

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Ra%C8%9Biu#/media/Fi%C8%99ier:Dr._Ioan_Ratiu_de_Noslac.jpg

În anul 1848 Ioan Rațiu a organizat o legiune împreună cu fratele său Partenie, verii săi primari Ioan Rațiu (Tribunul) și Nicolae Mureșan (martir pașoptist) și Alexandru Arpadi (martir pașoptist), al cărei comandant a fost căpitanul cezaro-crăiesc Gratze. Această legiune a fost implicată în mai multe lupte contra armatelor revoluționare maghiare, mai ales în iulie 1848, în lupta împotriva baronului Farkas Kemeny, colonel, militar de carieră, care a fost înfrânt și scos din Munții Apuseni.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu