Ioan I. Negulici, pictor și revoluționar pașoptist

Ioan I. Negulici (n. 1812, Câmpulung Muscel – d. 15 aprilie 1851) a fost un pictor și revoluționar pașoptist din Muntenia.
S-a născut în 1812 la Câmpulung Muscel, într-o familie de preot, fiul lui Dimitrie. Primele sale studii de pictură le-a urmat într-o școală de zugrăvit icoane din Câmpulung. A continuat studiile la colegiul „Sfântul Sava” din București, unde i-a întâlnit pe Vasile Alecsandri și Alexandru Ioan Cuza, care l-au familiarizat cu frământările politice ale vremii. Tot în București, s-a înscris la Școala de Arte Decorative înființată de Ana Rosetti. În 1830, a plecat la Iași, unde a studiat timp de patru ani pictura cu Nicollo Livadatti.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Negulici#/media/Fișier:Ion_Negulici_(1).jpg

Deși a fost grav afectat de ftizie, Negulici a călătorit pentru studii la Atena și Paris, cu bursă de la Eforia Școalelor. Din cauza dificultăților întâmpinate, a rezistat puțin la Paris și s-a mutat la Viena, unde a învățat litografia. Aici l-a cunoscut pe Constantin Daniel Rosenthal, pictor și revoluționar pașoptist, pe care l-a convins să îl urmeze în Muntenia. Reîntors în țară, Negulici a adus o nouă viziune asupra artei și a participat activ la proiectele de educație culturală inițiate de Ion Heliade Rădulescu în ziarul „Curierul românesc”, scriind proză, teatru, poezie și traduceri ale unor opere străine. A scris și o nuvelă, o piesă de teatru și a întocmit un „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor.

Membru activ al societății „Frăția”, s-a dedicat complet cauzei revoluției din 1848. Pe 23 iunie 1848, a primit prin decretul 3037 din partea guvernului revoluționar, postul de organizator și conducător administrativ-politic al județului Prahova.

După înăbușirea revoluției în Muntenia, Negulici s-a refugiat la Brașov și ulterior la Constantinopole. A decedat pe 15 aprilie 1851 și a fost înmormântat la Pera.
Ion Negulici a lăsat o operă artistică diversificată, formată în principal din desene, litografii și uleiuri. O mare parte din lucrările sale sunt portrete, printre care cele realizate pentru Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti (1839), C. D. Aricescu, Iancu Manu, Dimitrie C. Brătianu (realizat la Paris între 1835-1837 sau 1841-1842), Ion Heliade Rădulescu (pictat la Brașov), Ion Niță Magheru (Brusa, 1849), Alexandru Zanne (Brusa, 1849), Cristian Tell și Nicolae Pleşoianu. De asemenea, a realizat portrete în tehnica acuarelei, printre care „Femeia în albastru”, remarcabile pentru transparența tonurilor. Unul dintre cele mai remarcabile desene ale sale este portretul pictorului Constantin Daniel Rosenthal (1844). Negulici a creat și peisaje, cum ar fi „Vedere din Câmpulung”, precum și numeroase miniaturi.

Bibliografie

• Magazin istoric – Anul II, nr. 6 (15), iunie 1968.
• Pungă, Doina – Repere istorice în memoria artei românești – revoluția de la 1848, Periodicul Muzeului Național de Istorie a României, nr. 20/2008.