Florian Ștefănescu-Goangă, psiholog român

Florian Ștefănescu-Goangă (n. 5 aprilie 1881, Curtea de Argeș – d. 26 martie 1958, București) a fost un psiholog român, membru corespondent al Academiei Române (1937), și o personalitate remarcabilă a învățământului românesc.

Ștefănescu-Goangă a urmat școala primară în orașul natal, iar apoi cursurile Liceului „Matei Basarab” din București, pe care l-a absolvit în 1899. În paralel, a fost student la Facultatea de Drept și la Facultatea de Filosofie și Litere, obținând licența în Drept în 1904, și în Filosofie în 1905. Printre profesorii săi s-au numărat Titu Maiorescu și Constantin Rădulescu Motru.

Bustul lui Florian Ştefănescu Goangă din „Parcul Memoriei Universitare” în curtea Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, România.

Ardelean2012 – Operă proprie

• CC BY 3.0
• Fișier:Florian Stefanescu Goanga (bust).jpg
• Creată: 2011
• Încărcată: 15 iulie 2013

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Florian_Ștefănescu-Goangă#/media/Fișier:Florian_Stefanescu_Goanga_(bust).jpg

În 1908, s-a căsătorit cu Elena Papadopol, fiica unei familii de origine greacă din Galați. În același an, cu sprijinul soției sale, a plecat în Germania pentru a-și continua studiile la Leipzig, unde a studiat sub îndrumarea celebrului Wilhelm Wundt (1908-1911). Teza sa de doctorat, intitulat „Experimentelle Untersuchungen zur Gefühlsbetonung der Farben” (Cercetări experimentale privind tonalitatea afectivă a culorilor), a fost bine primită și publicată în mai multe țări, inclusiv în Germania, Franța, fosta U.R.S.S. și Statele Unite. În lucrarea sa, Ștefănescu-Goangă a cercetat modul în care culorile afectează stările emoționale, împărțindu-le în „excitatoare” și „calmante”.

La întoarcerea în țară, a fost numit profesor la Universitatea din Cluj, unde, în 1924, a înființat Institutul de psihologie experimentală, comparată și aplicată. A elaborat multiple metode de cercetare științifică și a înființat Editura Institutului de Psihologie, publicând colecția „Studii și cercetări psihologice”. Totodată, a înființat și coordonat „Revista de Psihologie”, care a apărut regulat între 1938 și 1949.

A avut o contribuție semnificativă în domenii precum psihologia muncii, psihologia copilului, psihologia deficiențelor, orientarea profesională și psihologia socială. În 1932, a fost ales rector al Universității din Cluj, funcție în care a implementat reforme și reglementări esențiale pentru dezvoltarea instituției. A fost un organizator remarcabil, fondând „Oficiul Universitar”, care cuprindea servicii esențiale pentru studenți, cum ar fi informații și documentare, asistență medicală și psihologică, educație fizică, și orientare profesională.

De asemenea, a fost implicat în educația specială, coordonând cursuri pentru perfecționarea cadrelor didactice care lucrau cu copii deficienți, între 1935 și 1940.

În 1940, a revizuit și adaptat pentru populația românească testul psihologic Binet-Simon, cunoscut sub numele de „scara metrică pentru măsurarea inteligenței”.

În timpul Guvernului Gheorghe Tătărăscu (1936-1937), Florian Ștefănescu-Goangă a fost subsecretar de stat la Ministerul Instrucțiunii Publice. În 1938, a fost ținta unei tentative de asasinat din partea Mișcării Legionare, dar a supraviețuit după o spitalizare de patru luni.

În perioada regimului comunist, a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 și transportat la închisoarea de la Sighet, unde a fost acuzat de apartenență la un guvern „burghez”. A fost condamnat și a stat în închisoare până în 1955, iar după eliberare i-au fost confiscate bunurile, inclusiv cărțile și manuscrisele. După încarcerare, nu i-au fost returnate lucrările confiscate de autoritățile comuniste.

Florian Ștefănescu-Goangă a murit pe 26 martie 1958 la București, lăsând în urmă o operă valoroasă în domeniul psihologiei și al învățământului universitar din România.

Opera principală

• Selecționarea capacităților și orientarea profesională (1929)
• Măsurarea inteligenței (1940)
• Teste pentru măsurarea funcțiunilor mintale (1935)
• Instabilitatea emotivă (1936)
• Adaptarea socială (1938).

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Florian_Ștefănescu-Goangă