În fiecare an, la data de 30 mai sărbătorim „Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş”, instituită în 2017

Ziua limbii şi teatrului idiş, instituită prin Legea nr. 253/2017, este sărbătorită la 30 mai, amintind astfel de data naşterii, în anul 1901, a poetului şi prozatorului Iţic Mangher, „unul dintre maeştrii literaturii idiş din prima jumătate a secolului XX pe plan mondial, considerat cel mai important şi reprezentativ autor de limbă idiş din România”, conform prezentării făcute de Silviu Vexler, deputat din partea Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi iniţiator al acestui proiect legislativ, în expunerea de motive.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 24 octombrie 2017. A doua zi după dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor privind proiectul de lege pentru instituirea acestei zile, respectiv la 28 noiembrie 2017, actriţa Maia Morgenstern, directoare a Teatrului Evreiesc de Stat, a interpretat, în clădirea Palatului Parlamentului, spectacolul „O lecţie de bune maniere”, fiind pentru prima dată când un astfel de eveniment se ţine în acest loc. Spectacolul s-a jucat la solicitarea deputatului Silviu Vexler, pentru a marca împlinirea a 141 de ani de teatru în limba idiş, la eveniment participând mai mulţi deputaţi ai Grupului minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, din Camera Deputaţilor, alături de preşedinţii Comisiilor de cultură din Camera Deputaţilor şi Senat, Gigel Ştirbu şi Radu Preda.

Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor la 29 noiembrie 2017, iar la 13 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile, Legea nr. 253/2017 fiind publicată în Monitorul Oficial la 15 decembrie 2017.

Conform acesteia, Ziua limbii şi teatrului idiş poate fi organizată de către autorităţile publice centrale şi locale şi de instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, de către societatea civilă şi de persoane fizice şi juridice, prin organizarea şi/sau participarea la programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării limbii şi teatrului idiş. Totodată, autorităţile administraţiei centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor.

„Presa de limbă idiş şi-a făcut apariţia în Principatele Române mult mai devreme decât în alte părţi ale diasporei europene şi a avut o istorie bogată şi longevivă. În anul 1855, la Iaşi, apare ‘Korot Haitim’ (Cronica Timpului), primul ziar în limba idiş din lume şi cea mai veche publicaţie evreiască din România. (…) În anul 1876 are loc un eveniment important pentru cultura idiş din România, dar şi pe plan mondial: întemeierea primului teatru profesionist de limbă idiş, în grădina ‘Pomul Verde’ din Iaşi, de către artistul, scriitorul, dramaturgul, compozitorul, regizorul, scenograful şi directorul de teatru Avram Goldfaden (1840-1908)”, se mai arată în expunerea de motive.

Potrivit iniţiatorului, instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş va avea o contribuţie esenţială la păstrarea tradiţiei şi a valorilor specifice limbii idiş, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale ale ţării noastre, dar şi la promovarea aportului cultural al vieţii evreieşti din România la viaţa culturală românească şi internaţională.

Sursa: Agerpres