7 aprilie 1701: Declarația mitropolitului unit Atanasie Anghel

În data de 7 aprilie 1701, mitropolitul unit Atanasie Anghel (sau Athanasiu Angelu) a emis o declarație prin care nu mai recunoștea autoritatea Mitropoliei Ungro-Vlahiei, cu sediul la București, act care a marcat o etapă semnificativă în conflictul religios din acea perioadă. Atanasie Anghel, născut la Bobâlna, Hunedoara, în 1941 și decedat la 19 august 1713, a fost primul episcop român unit oficial. El a continuat și a consolidat eforturile predecesorului său, mitropolitul Teofil Seremi, pentru unirea religioasă a românilor transilvăneni cu Biserica Romei, transformând vechea Biserică Ortodoxă din Ardeal în Biserica Română Unită, cunoscută ulterior ca Biserica Greco-Catolică Română.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Atanasie_Anghel#/media/Fișier:Atanasie_Anghel.jpg
Atanasie Anghel s-a născut într-o familie de aromâni, tatăl său fiind preot și nobil din Ciugud. A fost hirotonit episcop pe 22 ianuarie 1698 de mitropolitul Teodosie al Mitropoliei Ungro-Vlahiei și de Patriarhul Dositei al Ierusalimului, aflat în exil. Cu această ocazie, Patriarhul Dositei l-a instruit pe tânărul episcop să urmeze tradițiile grecești și să adopte limba slavonă și greacă în slujbele religioase, îndemnându-l totodată să dea ascultare autorităților grecești și calvinești din Transilvania.

În 7 octombrie 1698, mitropolitul Atanasie a convocat un sinod la Alba Iulia, semnând alături de alți 38 de protopopi și 2.270 de preoți actul unirii religioase a românilor din Transilvania cu Biserica Romei. Acest act a fost o victorie importantă în lupta religioasă a românilor din Ardeal, dar a atras și ostilitatea nobilimii protestante din Transilvania, care a început să persecute preoții români uniți.

În 4 septembrie 1700, Atanasie a convocat un nou sinod pentru a întări decizia din 1698, confirmând astfel unirea religioasă cu Biserica Catolică. Acest sinod a fost semnat de 54 de protopopi, toți preoții și delegații mireni, și a fost însoțit de o hotărâre fermă de menținere a deciziei.
Anul 1701 a adus noi conflicte pentru mitropolitul Atanasie Anghel, care se afla sub atac din partea calvinilor și a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Bucureștilor. În acest context, pe 7 aprilie 1701, Atanasie Anghel a emis o declarație în care refuza să mai recunoască autoritatea ierarhică a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Bucureștiului, un act simbolic ce a marcat o ruptură semnificativă în cadrul relațiilor religioase din acea perioadă.
Pe lângă activitatea sa religioasă, mitropolitul Atanasie Anghel a fost acuzat de desfășurarea unor activități comerciale. În perioada în care nu era încă hirotonit, a cumpărat o casă în Alba Iulia și a înființat o mică fabrică de bere și vin. După unirea cu Roma, autoritățile calvine ale principatului ardelean i-au cerut să întrerupă această activitate, considerată incompatibilă cu statutul său de ierarh. Totuși, se pare că în 1711 mitropolitul încă obținea venituri din producția de bere.
Atanasie Anghel a murit la 19 august 1713 în Alba Iulia și a fost înmormântat lângă vechea biserică a Mitropoliei Bălgradului, care a fost demolată ulterior în urma construcției Cetății „Alba Carolina”. După aceasta, mormântul său a fost mutat în cimitirul de lângă Biserica „Sfânta Treime” din Alba Iulia-Maieri, pe care a ctitorit-o. După 1989, rămășițele sale au fost reînhumate în Catedrala greco-catolică „Sfânta Treime” din Blaj.