Postul Paștelui 2025: Lăsatul secului pentru carne – tradiții și semnificații

În anul 2025, Lăsatul secului pentru carne a avut loc pe 23 februarie, marcat de o perioadă de pregătire duhovnicească pentru cel mai aspru post din an. De această dată, credincioșii intră într-un post de 40 de zile înainte de Învierea Domnului, un post cu un caracter sever, dar plin de semnificații spirituale.

După 23 februarie, creștinii intră în „săptămâna albă”, denumită și „săptămâna brânzei”, o perioadă în care nu se consumă carne. În această săptămână nu se organizează nunți, iar în calendarul bisericesc, Lăsatul Secului are două etape importante:

• Duminica Înfricoșatei Judecăți (23 februarie), când se lasă sec de carne;
• Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (2 martie), când se lasă sec de brânză.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/st-isaacs-cathedral-church-3710243/

Postul Paștelui începe pe 3 martie 2025.

Termenul „sec” din sintagma „lăsatul secului” se referă la alimentele „uscate” sau fără grăsime, specifice postului. Pentru credincioși, acest moment adâncește sentimentul de pocăință, înfrânare și respect față de regulele spirituale, având o importanță mult mai mare decât doar restricțiile alimentare. Posturile premergătoare marilor sărbători, în special Paștele, sunt legate de unul dintre cele mai importante acte religioase: împărtășirea.

Ziua de Lăsatul Secului este un moment de sărbătoare, în multe regiuni ale țării, pregătirile începând încă din sâmbăta dinaintea acestei zile. Tradițiile sunt strâns legate de cultul morților, iar în această zi se fac parastase și se oferă mâncare de pomană. Mâncărurile gătite includ plăcinte cu mălai, tăiței cu nucă sau mac și poame coapte.

În ziua de 23 februarie, toată familia se adună pentru a mânca pe săturate, pentru că aceasta va fi ultima zi în care se va mai mânca „de dulce”. În trecut, această zi era marcată de mari șezători în care tinerii se adunau și petreceau cu jocuri, mâncare și băutură. În unele zone, sărbătoarea era comparată cu Revelionul, purtând nume diferite, precum Priveghi sau Alimori.

În această duminică, se citește Evanghelia Înfricoșătoarei Judecăți, unde Fiul Omului va judeca faptele oamenilor, separându-i pe cei buni de cei răi, iar fiecare va primi răsplata sau pedeapsa în funcție de acțiunile lor față de semenii lor.

Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este și ziua „iertării”, în care credincioșii își cer iertare unii de la alții, pregătindu-se astfel pentru post. Lunea Curată, prima zi din Postul Mare, marchează începutul acestuia, iar credincioșii se pregătesc să intre în post cu inima curată.

Postul Paștelui se întinde pe 40 de zile, plus Săptămâna Patimilor, fiind cel mai lung și mai sever dintre posturi. În această perioadă, sunt slujbe speciale pentru pomenirea morților, iar sâmbăta Mare, credincioșii duc la biserică prescuri și vin, care sunt împărțite în noaptea de Înviere.

Postul Mare presupune o abstinență de la mâncăruri de origine animală și un regim alimentar ușor. În primele zile ale postului, este recomandată ajunarea completă sau mâncarea ușoară până spre seară. În restul postului, se consumă legume fierte, cu puțin ulei și vin. Totodată, în fiecare vineri și sâmbătă din Săptămâna Patimilor, este recomandat un post mai strict, iar miercurea din săptămâna respectivă se ține ajunare completă până la Liturghia Darurilor înainte sfințite.

Postul Paștelui 2025 este nu doar o perioadă de curățire fizică, ci și una de apropiere spirituală de Dumnezeu, pregătind credincioșii pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, care va fi celebrată pe 20 aprilie.