Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, actriță română

Ildikó Jarcsek-Zamfirescu (n. 3 octombrie 1944, Timișoara – d. 9 ianuarie 2019, Timișoara) a fost o actriță română de film, radio, televiziune, scenă și voce, cunoscută pentru activitatea sa în limba germană, regizoare și directoare a Teatrului German de Stat din Timișoara.
Ildikó Jarcsek-Zamfirescu a studiat filologia la Universitatea de Vest din Timișoara și a continuat cu secția de actorie în limba germană la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. A debutat în 1970 pe scena Teatrului din Botoșani, în piesa Domnul Puntila și sluga sa Matti de Bertolt Brecht.
Între 1973 și 2003 și din nou din 2004, a fost actriță la Teatrul German de Stat din Timișoara, unde a interpretat roluri importante în numeroase producții. În perioada 1983-2001, a fost și directoare a teatrului.

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/theatre-movie-theater-curtain-strip-4062452

Printre rolurile sale memorabile în teatru se numără:

• Amelia în Casa Bernardei Alba de Federico García Lorca (1974)
• Minna în Minna din Barnhelm de Gotthold Ephraim Lessing (1975)
• Anna Fierling în Mutter Courage de Bertolt Brecht (1988)
• Chirița în Chirița în provinție de Vasile Alecsandri (1984)
• Semiramida în Scaunele de Eugène Ionesco (2005)

A avut un impact semnificativ în piesele de teatru ale dramaturgilor bănățeni, fiind apreciată în special pentru colaborarea cu sora sa, Ida Jarcsek-Gaza, în piesa Două surori de Hans Kehrer.
În calitate de regizoare, a pus în scenă lucrări precum:

• Povestea de basm Casa pisicii (1988)
• Comedia Conul Leonida față cu reacțiunea de Ion Luca Caragiale (1986)
• Ritmuri de primăvară (1987).

A jucat în filme precum A unsprezecea poruncă (1991) și Prea târziu (1996), și a tradus în limba germană piese românești, printre care Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă de Horia Lovinescu (1979) și Omul din baie de Mircea Radu Iacoban (1979).

După 1989, Ildikó Jarcsek-Zamfirescu a continuat să activeze în regia de teatru, lucrând pe producții internaționale în Baden-Baden și punând în scenă lucrări ca O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale și Azilul de noapte de Maxim Gorki. În paralel, a predat actoria și vorbirea scenică la secția germană a Universității de Vest din Timișoara între 1992 și 2001.

A fost apreciată pentru meritele sale în promovarea culturii germane din România, primind distincții precum:

• Medalia și Diploma de Onoare „Stefan Jäger” din partea Forumului Democrat al Germanilor din Banat (2000)
• Premiul „Pro Cultura Timisiensis” al Consiliului Județean Timiș (2004)
• Diplomă de Excelență a Municipiului Timișoara.

Ildikó Jarcsek-Zamfirescu a fost, de asemenea, membră a Uniunii Teatrale din România (UNITER) și a Asociației Thalia Germanica, dedicată studiului teatrului de limbă germană.