Iancu Jianu, haiduc din Oltenia
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 14, 2025
Iancu Jianu (n. 1787, Caracal – d. 14 decembrie 1842), cunoscut și sub numele de Ioniță Jianu, a fost un boier din Muntenia, care ulterior a devenit haiduc și a ajuns căpitan în armata lui Tudor Vladimirescu.
Iancu Jianu s-a născut în 1787 la Caracal, fiind fiul lui Costache Jianu, un boier înstărit care deținea mai multe moșii în Ţara Românească. A avut mai mulți frați și surori, printre care Mihai, Amza și Dumitrache. A învățat carte la Biserica Domnească din localitatea natală, alături de frații săi.
De la tatăl său, Iancu a moștenit trei moșii importante: Fălcoi, Zvorsca și Racovița Romanațului, în timp ce frații și surorile sale au moștenit alte bunuri, beneficiind de o situație materială bună.
În 1810, din motive care nu au fost pe deplin clarificate, Iancu Jianu l-a ucis pe arendașul moșiei Brâncoveni. În urma acestui incident, Iancu a devenit haiduc, iar între 1810 și 1817 a jefuit în Muntenia, având alături o ceată de haiduci care la început număra șapte oameni, numărul acestora crescând treptat până la 30-40.

În 1812, Iancu și oamenii săi au fost capturați de autorități și încarcerați la Caracal, apoi transportați la Craiova și București pentru a fi judecați de divanul boierilor. Acesta i-a condamnat la șase luni de muncă silnică la ocna de la Telega. Iancu a reușit însă să evadeze și a continuat să jefuiască boierii. În 1815, a reușit să atace și să jefuiască poștalionul domnitorului, furând o mare sumă de bani. Acest jaf l-a determinat pe domnitorul Caragea să pedepsească familia lui Iancu, obligându-i pe frații săi să plătească pagubele.
În 1814, Iancu a fost din nou capturat și dus la București, dar a fost iertat de domnitor după ce fratele său Amza a plătit o sumă pentru acoperirea pagubelor. În 1817, a fost din nou încarcerat și condamnat la moarte, dar a scăpat de execuție datorită unei căsătorii cu Sultana Gălățeanu, o tânără din cercul domniței Ralu, care a reușit să obțină anularea pedepsei.
Iancu Jianu a trăit alături de Sultana până la moartea sa în 1842 și au avut mai mulți copii. Deoarece domnitorul Caragea a fugit din țară, procesele intentate împotriva sa au fost încheiate.
La izbucnirea revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, Iancu a lăsat familia pe moșia Fălcoi și s-a alăturat revoluționarilor, fiind numit căpitan de panduri. În 1821, după înfrângerea revoluției, Iancu a fost arestat de turci, dar a fost eliberat și s-a întors la Brașov, pentru a reveni ulterior în Oltenia. S-a stabilit în cătunul Chilii, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale.
În 1823, a fost din nou arestat sub acuzația de complot, dar fiind nevinovat, a fost eliberat și s-a întors acasă. A murit pe 14 decembrie 1842 și a fost înmormântat la Caracal, alături de părinții săi.
Bibliografie
Magazin istoric – anul I, nr. 6, septembrie 1967.
Jurnal FM 