Hermann Oberth, pionier al rachetei și astronauticii
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 28, 2025
Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu, Austro-Ungaria – d. 28 decembrie 1989, Nürnberg, RFG) a fost un savant german (sas), unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii. Mama sa a fost fiica lui Friedrich Krasser.
S-a născut la Sibiu, Austro-Ungaria, pe 25 iunie 1894.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Hermann_Oberth#/media/Fi%C8%99ier:Hermann_Oberth_1950s.jpg
A fost fascinat de spațiu încă din copilărie, inspirat de romanele lui Jules Verne.
A studiat medicina la Universitatea din München, dar ulterior s-a orientat către fizică.
În 1922, lucrarea sa de licență despre știința rachetelor a fost respinsă la Universitatea din Heidelberg, considerată utopică. A publicat-o totuși independent, stârnind controverse.
În 1923, a primit titlul de „profesor secundar” și a fost numit la un liceu din Sighișoara.
A publicat cărți importante precum „Racheta în spațiul interplanetar” (1923) și „Moduri de a călători în spațiu” (1929).
În 1928-1929, a lucrat ca consultant științific la filmul „Femeile de pe Lună”.
În 1929, a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse.
A contribuit semnificativ la construirea rachetei V-2.
După cel de-al Doilea Război Mondial, a lucrat în Elveția, Italia și Statele Unite.
S-a retras în 1962, dedicându-se filosofiei și surselor alternative de energie.
A murit la Nürnberg pe 28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani.
Realizări:
- Considerat unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii, alături de Konstantin Țiolkovski și Robert Goddard.
- A inventat conceptul de ardere în etape a combustibilului.
- A contribuit la popularizarea științei rachetelor prin cărți și filme.
- A avut un rol important în construirea rachetei V-2.
- A continuat să exploreze idei legate de spațiu și energie și după retragere.
A avut o influență majoră asupra dezvoltării explorării spațiale.
Ideile sale au inspirat generații de ingineri și oameni de știință.
Este comemorat prin muzee și societăți dedicate operei sale.
Jurnal FM 