Henrik Pontoppidan, scriitor danez

Henrik Pontoppidan (n. 24 iulie 1857 – d. 21 august 1943) a fost un scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1917 „pentru modul autentic în care descrie viața din Danemarca”.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Henrik_Pontoppidan#/media/Fișier:Henrik_Pontoppidan.jpg

Numele de familie al strămoșilor săi, inițial Broby (din „bro” – pod și „by” – oraș), a fost latinizat în secolul al XVII-lea printr-un calc lingvistic, devenind Pontoppidan (din „pons” și „oppidanus”). Henrik s-a născut în 1857 la Fredericia, în Iutlanda, într-o familie de pastori, care s-a mutat ulterior în Randers. Aici, viitorul scriitor a urmat studiile primare și secundare. Deși familia își dorea ca el să urmeze o carieră ecleziastică, Henrik a ales să se înscrie la Institutul Politehnic din Copenhaga, o decizie influențată de spiritul realist-pozitivist care domina tineretul studios al vremii. Totuși, renunță curând la inginerie, îndreptându-se spre literatură.

În timpul unei călătorii în Elveția, se stabilește la țară ca învățător și se căsătorește cu o țărancă. În această perioadă începe să publice nuvele și romane în care frumusețea naturii contrastează cu realitatea dură a vieții țărănimii sărace, afectată de influența opresivă a bisericii și a școlii sătești. Dezamăgirile personale și destrămarea iluziilor despre viața idilică la țară îl conduc la pesimism și amărăciune, iar în 1892 divorțează, întorcându-se la Copenhaga. După recăsătorire, se dedică complet literaturii, începând lucrul la Pământul făgăduinței, marea sa trilogie, o amplă frescă socială care îmbină elemente autobiografice, dar se distanțează de creștinism și de idealizarea romantică a țăranului, prezentă la Rousseau sau Tolstoi.

Lucrări principale

• Trilogia Det forjættede land (Pământul făgăduinței) (1891–1895):
  • Muld (Pământul natal) (1891)
  • Det forjættede land (Pământul făgăduinței) (1892)
  • Dommens dag (Ziua judecății) (1895)
• Lykke Per (Per cel norocos) (1898–1904)
• De dødes rige (Împărăția morților) (1912–1916)

Traduceri în limba română

• Dragoste de primăvară, trad. Anna-Maria Bottez, Editura H. Steinberg, București, fără an.
• Per cel norocos, trad. Iulia Soare și Al. Budișteanu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965.