Grigore Bugarin, poet și publicist român

Grigore (-Gore) Bugarin (n. 2 iunie 1909, Ohabița, județul Caraș-Severin – d. 9 septembrie 1960, Timișoara) a fost un poet și publicist român, reprezentant al tradiționalismului de inspirație gândiristă.

A urmat școala primară în satul natal, iar studiile secundare (gimnaziul și Școala Normală de Învățători) le-a făcut la Caransebeș. A rămas toată viața legat de zona Banatului, activând ca învățător și revizor școlar în Lugoj și implicându-se activ în viața literară și culturală locală.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/fountain-pen-filler-ink-write-1393979/

A colaborat la numeroase publicații din vestul țării: Răsunetul, Acțiunea, Reșița, Vestul, Cuvântul satelor, Înnoirea, Banatul, Drapelul roșu, precum și la revistele Fruncea, Luceafărul, Cuget clar, Societatea de mâine, Banatul literar, Lanuri, Gând românesc, Gândirea, Scrisul bănățean ș.a.

Criticul Ov. S. Crohmălniceanu l-a remarcat ca fiind un poet cu înclinații chtonice, în linia revistei Gândirea, dar cu accente spiritualizate. Bugarin transpunea mituri biblice într-un decor rural autohton, îmbinând imaginarul religios cu elementele folclorice și universul satului românesc. Poezia sa explorează teme precum fertilitatea pământului, viața țăranului, și mitologia populară.

A fost și un cultivator talentat al baladei, specie literară de mare popularitate în epoca interbelică. Legătura sa cu Cercul Literar de la Sibiu, condus de Radu Stanca, a încurajat această direcție poetică.

Atașamentul său față de lumea natală se reflectă și în versurile scrise în grai bănățean, evocând cu nostalgie universul copilăriei:
„Că satu mi-i ‘ntr-o voapină dă muncie / Și oamenii mai îmblă cu obială, / Muierile îs în opinși dă frunie / Și nu prea șciu să-ș’ giăiă cu albială.” (Pr-acasă)

După instaurarea regimului comunist, din cauza convingerilor sale de dreapta, Bugarin a fost interzis editorial până în 1956, când a reușit să publice din nou în Scrisul Bănățean. În 1959 a fost arestat, iar în 1960 a murit în închisoare, bolnav de tuberculoză.

Lucrări publicate:

• Simfonia rustică. Sonete, Editura “Fruncea”, Timișoara, 1935
• Cântece de seară, Colecția Luceafărul, Timișoara, 1936
• Cântarea dragostei. Sonete, Luceafărul, Timișoara, 1937
• Florile satului, Colecția Cuvântul satelor, Lugoj, 1937
• Ameaz liniștit, Editura autorului, Lugoj, 1939
• Cântecele mele, Editura Litera, 1980
• La nana’n vale: Poezii în grai bănățan scrise pentru paori…
• Decebal (piesă de teatru).

Sursa: https://www.poezie.ro/index.php/author/0035212/index.html#bio