Girolamo Cardano, medic, matematician și astrolog italian

Girolamo Cardano (născut la 24 septembrie 1501, Pavia, Ducatul de Milano [Italia] – decedat la 21 septembrie 1576, Roma) a fost un medic, matematician și astrolog italian, recunoscut pentru prima descriere clinică a febrei tifoide și pentru lucrarea sa Ars Magna (Marea Artă; sau, Regulile algebrei), una dintre lucrările fundamentale în istoria algebrei.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Girolamo_Cardano#/media/Fi%C8%99ier:Girolamo_Cardano._Stipple_engraving_by_R._Cooper._Wellcome_V0001004.jpg

Cardano a fost educat la universitățile din Pavia și Padova, obținând diploma de medicină în 1526. În 1534, s-a mutat la Milano, unde a trăit o perioadă în sărăcie, până când a devenit lector de matematică. În 1539, a fost admis în colegiul medicilor și a devenit rapid rector. Faima sa ca medic a crescut rapid, iar multe dintre personalitățile regale din Europa i-au solicitat serviciile. Cu toate acestea, Cardano a prețuit foarte mult independența sa și a refuzat să devină medic de curte. În 1543, a acceptat o poziție de profesor de medicină la Universitatea din Pavia.

Considerat cel mai important matematician al vremii sale, Cardano a publicat în 1539 două lucrări despre aritmetică, care reflectau prelegerile sale populare, cea mai notabilă fiind Practica arithmetica et mensurandi singularis („Practica matematicii și măsurătorilor individuale”). În lucrarea sa Ars Magna (1545), a inclus soluția ecuației cubice, pe care a preluat-o de la matematicianul venețian Niccolò Tartaglia, precum și soluția ecuației quartice, găsită de fostul său servitor, Lodovico Ferrari. Lucrarea sa Liber de ludo aleae („Cartea despre jocurile de noroc”) a prezentat primele calcule sistematice ale probabilităților, cu un secol înainte ca Blaise Pascal și Pierre de Fermat să abordeze această temă. Cardano a devenit cunoscut și prin lucrările sale despre știință și filosofie, în special prin De subtilitate rerum („Subtilitatea lucrurilor”), o colecție de experimente și invenții fizice, presărate cu anecdote.

Viața personală a lui Cardano a fost marcată de tragedii. Fiul său preferat, după ce s-a căsătorit cu o femeie controversată, a otrăvit-o și a fost executat în 1560. Această pierdere l-a afectat profund pe Cardano. În 1562, a devenit profesor la Bologna, însă în 1570 a fost arestat sub acuzația de erezie. După câteva luni de închisoare, i s-a permis să abjure în privat, dar și-a pierdut poziția și dreptul de a publica. Înainte de a muri, și-a finalizat autobiografia, De propria vita („Cartea vieții mele”).

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Girolamo-Cardano