Gheorghe Tașcă, economist, om politic și profesor român

Gheorghe Tașcă (n. 30 ianuarie 1875, Bălăbănești, România – d. 25 martie 1951, Sighetu Marmației, Maramureș, România) a fost un economist, om politic și profesor român, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale și membru corespondent al Academiei Române. A fost, de asemenea, o victimă a regimului comunist din România.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ta%C8%99c%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Gh._Ta%C5%9Fc%C4%83.jpg

Gheorghe Tașcă s-a născut în comuna Bălăbănești din județul Tutova. Tatăl său provenea dintr-o familie de răzeși, iar mama dintr-o familie de preoți. În ciuda dificultăților materiale, părinții săi au reușit să ofere educație tuturor celor 12 copii, toți finalizând studii universitare.

A urmat școala primară în Bălăbănești (1882-1886), iar apoi Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad (1886-1895), unde a învățat alături de personalități ca Arthur Gorovei și Simion Mândrescu. După terminarea liceului, s-a înscris la Facultatea de Drept din București, absolvind în 1899 cu teza „Despre evoluția proprietății rurale în România”.

După absolvire, a devenit avocat în județul Ilfov, iar în paralel a început să colaboreze cu Nicolae S. Basilescu, profesor de economie politică.

În 1905 a plecat la Paris pentru a-și continua studiile, pregătindu-și teza de doctorat „La question agraire”, sub conducerea profesorului André Weiss. A obținut doctoratul în drept în 1907 și s-a întors în țară pentru a relua activitatea profesională.

Gheorghe Tașcă a intrat în politică, fiind ales deputat al colegiului III al județului Tutova în 1905, ca membru al Partidului Conservator. A fost un susținător al țăranilor, propunând amendamente care să îmbunătățească legislația agricolă. În același timp, a obținut un post de conferențiar la catedra de economie politică a Facultății de Drept din București, iar în 1910 a obținut titlul de doctor în științe economice cu teza „Les nouvelles réformes agraires en Roumanie”.

În 1911 a devenit conferențiar la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, iar în 1920 a fost numit profesor titular la Facultatea de Drept. Împreună cu alți economiști, a contribuit la înființarea Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, iar în perioada 1929-1931 a fost rector al instituției. A continuat să predice economie politică și la alte instituții de învățământ superior.

În timpul Primului Război Mondial, Tașcă a fost concentrat și a acționat ca curier diplomatic între Iași și Petrograd, în contextul ocupației germane. După război, a continuat să contribuie la dezvoltarea economică a României, publicând lucrări relevante pe teme de economie politică și cooperare.

După război, Gheorghe Tașcă s-a alăturat Partidului Naționalist-Democrat condus de Nicolae Iorga. Deși i-a apreciat personalitatea, în cele din urmă a părăsit partidul în 1927 și s-a înscris în Partidul Național Țărănesc. A fost activ și în cadrul Asociației Generale a Economiștilor din România, susținând teze economice progresiste și promovând idei cooperatiste.

În 1930, a fost numit ministru plenipotențiar al României la Berlin și a reușit să obțină clauza națiunii celei mai favorizate pentru România în fața Germaniei. În 1932, a fost numit ministru al Industriei și Comerțului în guvernul Nicolae Iorga.

După 1940, Gheorghe Tașcă a fost pensionat din învățământ din cauza opoziției sale față de regimul legionar. În 1942-1943, a predat cursuri de economie politică la Castelul Peleș, pentru pregătirea regelui Mihai I. După instaurarea regimului comunist, a fost arestat în 1950 și încarcerat la închisoarea Sighet, unde a murit în martie 1951, după o perioadă de suferință.

Lucrări principale

• „Evoluția proprietății rurale în România” (1899)
• „Lecturi de introducere în economia politică” (1908)
• „Les nouvelles réformes agraires en Roumanie” (1910)
• „Problema valutară” (1919)
• „Liberalismul economic” (1923)
• „Politica socială a României” (1940)

Decorații

• Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 de ani în Serviciul Statului” (1941)
• Ordinul „Coroana României”, grad de comandor
• Ordinul „Gediminas” al Lituaniei, gradul de mare cruce.

Gheorghe Tașcă rămâne o figură de referință în istoria economiei și educației din România, cu un impact semnificativ asupra gândirii economice și a dezvoltării învățământului superior economic din perioada interbelică.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ta%C8%99c%C4%83