Gheorghe Pavelescu, etnolog și folclorist român

Gheorghe Pavelescu (n. 18/31 martie 1915, Pianu, Alba – d. 17 octombrie 2008, Sibiu) a fost un etnolog și folclorist român, apropiat al lui Lucian Blaga, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul artei tradiționale, folclorului, magiei populare și etnomedicinii. A publicat peste 200 de lucrări și a fost o figură marcantă a cercetării culturii populare. A studiat sub îndrumarea unor mari personalități ale culturii românești, precum Lucian Blaga, Dimitrie Gusti și Romulus Vuia, și a avut o carieră didactică deosebită la universitățile din Cluj și Sibiu. De asemenea, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea universităților din Cluj, Sibiu și Alba Iulia.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/penholder-ink-pen-write-4106940/

Gheorghe Pavelescu s-a născut în satul Purcăreți din Pianu, Alba, pe 18/31 martie 1915, într-o localitate cu tradiție păstorească. A urmat studiile primare în satul natal, gimnaziul la Sebeș, liceul la Orăștie, iar studiile universitare la Cluj și București. A obținut licența în filozofie la Universitatea din Cluj în 1940, specializându-se în sociologie rurală, filozofie și estetică literară. În doar câțiva ani, a obținut trei doctorate: în sociologie și estetică (1942), sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti, în filozofia culturii (1942), sub conducerea lui Lucian Blaga, și în etnografie și folclor (1945), sub coordonarea lui Romulus Vuia, toate cu mențiunea „Magna cum laude”.

La începutul carierei sale, Gheorghe Pavelescu a ocupat diverse funcții universitare și a fost director al Secției de Artă Populară a Muzeului Național de Artă și Arheologie din București, apoi director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Însă, din cauza regimului politic din perioada respectivă, a fost nevoit să își desfășoare activitatea didactică la școli din Sebeșul de Jos, Săliște și Cisnădie, timp de 20 de ani. În 1972, a revenit în mediul universitar, devenind profesor la Facultatea de Filologie și Istorie din Sibiu. După pensionare, în 1980, și-a reluat activitatea didactică în 1992 la Facultatea de Litere și Istorie din Sibiu.

Ion Taloș, un alt etnolog cunoscut, a spus despre Gheorghe Pavelescu: „Cine vede azi cele aproximativ 200 de lucrări publicate de profesorul Gheorghe Pavelescu, fără a cunoaște biografia întortocheată a autorului lor, va crede că acesta a fost permanent angajat în cercetările de cultură populară, fără întreruperi și fără dificultăți. Însă, profesorul Pavelescu a reușit să își îndeplinească misiunea de cercetător chiar și în condițiile dificile ale vremii. Folclorul a fost, pentru el, atât un sprijin moral, cât și o speranță că va reînvăța tradițiile pierdute.”

Pavelescu a fost unul dintre puținii discipoli ai lui Lucian Blaga care au trăit pentru a intra în secolul XXI. Biografia sa este strâns legată de filozoful născut la Lancrăm. În perioada studenției, Gheorghe Pavelescu învățase pe de rost versurile din cele cinci volume publicate de Blaga, ceea ce i-a impresionat pe profesori. Ca student, a frecventat cursul de Filozofia Culturii susținut de Lucian Blaga și a devenit doctorandul său. Pavelescu a fost primul care a salutat numirea lui Blaga la Universitatea din Cluj, într-un articol publicat într-o revistă.

Gheorghe Pavelescu își amintește de întâlnirile tăcute cu Blaga, „discuțiile fără cuvinte” pe care le purtau și de momentele în care Blaga își exprima reflecțiile, lăsându-l pe Pavelescu să înțeleagă profunzimea gândirii sale. Aceste conversații, despre filozofi și personalități de renume, cum ar fi Leo Frobenius, Ludwig Klages, Edgar Daqué și Rainer Maria Rilke, au contribuit la aprofundarea orizontului cultural al lui Blaga.

Pavelescu și-a susținut teza de doctorat cu tema „Mana în folclorul românesc. Contribuții pentru cunoașterea magicului” în 1942, lucru care l-a atras pe Lucian Blaga, deși nu a primit un sprijin direct din partea acestuia în redactarea lucrării. Totuși, Pavelescu consideră că Blaga a fost un „model unic” în perioada sa de activitate didactică.

Distincții

• Ordinul Național Pentru Merit (2000)
• Doctor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
• Cetățean de Onoare al municipiilor Cluj-Napoca, Sibiu și Sebeș
• Colocviile de Etnografie și Folclor, care poartă numele său, sunt organizate anual la Alba Iulia.

Operă

• Mana în folclorul românesc (1944), lucrare premiată de Academia Română în 1946
• Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni (1945)
• Cercetări folclorice în sudul județului Bihor (1945)
• Studii și cercetări de folclor (1971)
• Balade populare din sudul Transilvaniei (1971)
• Folclor satiric din Mărginimea Sibiului (1971)
• Cântecele dorului. Antologie de lirică populară (1997)
• Lucian Blaga și Sibiul (1998)
• Mihai Eminescu și Sibiul (1998)
• Studii de etnografie și folclor (1998)
• Magia la români. Studii și cercetări despre magie, descântece și mană (1998)
• Lucian Blaga. Evocări și interpretări (2003).

Sursa: