Gheorghe Lazăr a fost un pedagog, teolog, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească (în 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava)

Gheorghe Lazăr şi-a văzut visul cu ochii pe 24 martie 1818, când s-au deschis cursurile la prima şcoală cu predare în limba română, în cadrul Colegiului „Sfântul Sava” din Bucureşti. Elevii de aici proveneau, în majoritate, dintre copiii meseriaşilor şi ai târgoveţilor, copii boierilor frecventând în continuare şcolile cu predare în limba slavonă. În anii care au urmat Lazăr a elaborat o sere de manuale, precum “Aritmetica matematicească” şi “Trigonometria cea dreaptă” care au însemnat introducerea termenilor tehnici în limba română. Pedagogul de la Avrig a fost cel care a reuşit introducerea în limba română a noţiunilor de : adunare, scădere, înmulţire, împărţire sau triunghi, sinus, cosinus. La şcoala lui Lazăr a fost pentru prima dată când s-a predat filosofie în limba română, disciplină studiată până atunci numai în slavonă sau greacă. Epitaful lui Lazăr: „Cititorule, ce eşti am fost, ce sunt vei fi, găteşte-te dar”. Bolnav în primăvara anului 1823, Lazăr a părăsit Bucureştiul şi s-a retras la Avrig. S-a stins din viaţă pe 17 septembrie 1823 la numai 44 de ani , fiind înmormântat în curtea bisericii. Pe crucea sa a fost gravat un epitaf scris chiar de marele pedagog socotit părintele şcolii româneşti: „Cititorule, ce eşti am fost, ce sunt vei fi, găteşte-te dar”.