Gheorghe Bujorean, botanist, fitocenolog, florist și ecolog român

Gheorghe Bujorean (n. 11 iulie 1893, Bosanci, Suceava, Austro-Ungaria – d. 22 iunie 1971, Timișoara) a fost un remarcabil botanist, fitocenolog, florist și ecolog român, considerat fondatorul ecologiei experimentale în România. A avut o contribuție inovatoare în domeniu, inventând mai multe instrumente științifice de specialitate, printre care: atmometrul de pământ, geohidrometrul, drosometrul automat și natursondul.

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/monstera-factory-leaves-nature-5516509/

În plan taxonomic, Gheorghe Bujorean a descris peste 100 de unități sistematice noi pentru flora României și 12 unități complet noi pentru știință. De asemenea, a contribuit cu aproximativ 400 de specii la realizarea lucrării Flora Romaniae Exiccata. Activitatea sa științifică este impresionantă, fiind concretizată în peste 150 de lucrări publicate și 16 invenții.

Studiile sale au început în satul natal, unde a urmat școala primară între 1901 și 1907, apoi Liceul din Suceava (astăzi Colegiul Național „Ștefan cel Mare”). A participat ca voluntar în Primul Război Mondial, după care s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în 1925. A obținut titlul de doctor în biologie în 1930, iar în 1935 pe cel de doctor docent. Din 1945, a fost titularul catedrei de botanică a Facultății de Agronomie din Timișoara.

Distincții

• Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne (18 august 1964), „pentru activitate deosebită în domeniul cercetării științifice și contribuție la dezvoltarea învățămîntului superior”.