George Muntean, scriitor, cercetător literar și om politic român

George Muntean (17 noiembrie 1932, comuna Bilca, județul Suceava – 1 iunie 2004) a fost un scriitor, cercetător literar și om politic român. În anul 1996 a candidat la președinția României din partea Partidului Pensionarilor.

Provenit dintr-o familie de țărani, Muntean a restaurat și organizat muzeistic gospodăria părintească, împreună cu soția sa, donând-o la 1 iunie 2000 Muzeului Etnografic al Bucovinei sub denumirea Casa-muzeu Bilca.

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/pen-writing-sign-622037

Sursa foto: https://primaria-bilca.ro/personalitati-din-bilca/george-muntean

A absolvit Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1953), apoi Facultatea de Litere a Universității din București (1959). A lucrat ca redactor la Contemporanul (1959–1968), iar între 1974 și 1979 a fost redactor-șef al Revistei de Istorie și Teorie Literară a Academiei Române. Din 1960 până în 1996 a activat ca cercetător principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor și al numeroaselor societăți culturale, printre care: Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (pe care a reactivat-o în 1989), Asociația Culturală „Pro Basarabia și Bucovina”, Asociația de Istorie „Nicolae Iorga” și Asociația ASTRA.

În martie 1990 a participat la reactivarea masoneriei românești. Inițiat de Marele Maestru Nicolae Filip, a activat ulterior ca Venerabil al Lojii „Nicolae Bălcescu” (1996–1998), apoi ca Venerabil ad vitam și Prim-Mare Supraveghetor al M.L.N.R. Din 1991 a susținut la Universitatea Populară din București cursul Existență și spiritualitate românească, în care a abordat și teme legate de masonerie.

În plan politic, a fondat în 1992 Partidul Democrat de Centru, formațiune care a fuzionat în 1996 cu Partidul Pensionarilor. În perioada 2000–2001 a fost președinte de onoare al Partidului Pensionarilor din România.

A fost distins cu numeroase premii, între care Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1977), Premiul revistei Literatura și Arta din Chișinău (1993), Medalia Națională Eminescu (2000) și Premiul „Mihai Eminescu – Teiul de Aur” (2002).

S-a căsătorit pe 8 martie 1956 cu poeta Adela Popescu, absolventă a Facultății de Litere și autoare a volumului de poezie Între noi timpul, publicat în cinci ediții apărute la Paris, Washington D.C., București și Tokio.

În 2008, Editura Palimpsest a publicat volumul-portret A Fost Odată George Muntean, coordonat de Adela Popescu. Cartea conține 115 texte-remember semnate de personalități culturale, facsimile, 77 fotografii color, 52 în alb-negru, 22 scrieri ale autorului (inclusiv proze și poezii inedite), precum și un CD cu înregistrarea unei intervenții din 19 decembrie 1993. Tirajul a fost de 600 de exemplare, distribuite în biblioteci din întreaga țară.

Opere publicate (selecție)

Numele său apare în peste 80 de volume, dintre care se remarcă:

• Folclor din Suceava, Editura BPT, 1959
• Lexic regional, Editura Academiei, 1960
• Apa trece, pietrele rămîn – proverbe românești (4 ediții), Editura pentru Literatură, 1966
• Tratatul Academic de Istoria Literaturii Române, vol. II și III
• Cercetări literare, Editura pentru Literatură, 1969
• Bilca – o așezare din valea Sucevei, 1971
• Cântece de dragoste și dor, Editura Minerva, 1972
• Cinci nuvele contemporane, Editura Albatros, 1976
• Interpretări și repere, Editura Junimea, 1982
• Bilca – Album cu postfață, Editura Sport-Turism, 1987
• Dicționar de termeni literari (colectiv)
• Calendarul Creștin Ortodox al Românilor din Bucovina
• Eminescu – 100 de documente noi, Editura Eminescu, 2000.