George Motoi, actor și regizor român de teatru

George Motoi, un important reprezentant al „generației de aur” a teatrului și cinematografiei românești, s-a născut pe 22 ianuarie 1936 în Arman (Caliacra, Bulgaria).

Într-un interviu acordat Jurnalului Național la aniversarea sa din 2008, Motoi povestea: „De 30 de ani nu am avut vacanță, fiind constant solicitat de cinematografie și televiziune. Am jucat în peste 45 de filme cu roluri principale, iar în timpul stagiunilor eram activ la teatru.”

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Motoi#/media/Fi%C8%99ier:George_Motoi.jpg

Școala primară a urmat-o în comuna Dudesti, județul Brăila, acolo unde familia s-a stabilit după anul 1940. Între 1950 și 1954, a urmat liceul la Grupul Școlar Agricol din Brăila și la Școala Populară de Artă din același oraș. În 1954, a reușit să intre la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, pe care l-a absolvit în 1958, la clasa profesoarei Irina Rachiteanu.

După absolvire, a primit o repartizare la Piatra Neamț, unde, alături de colegii săi de promoție, a contribuit la înființarea Teatrului Tineretului. A fost ulterior împrumutat pentru rolul titular din „Don Carlos” de Schiller, sub regia artistului emerit Ion Olteanu, la Teatrul din Bacău, unde a reușit să obțină transferul și să interpreteze exclusiv roluri principale. A fost apreciat în special pentru interpretarea Bufonului din „A douăsprezecea noapte” de Shakespeare, în turneele din Capitală.

Deși Teatrul „Giulești” din București dorea să-l angajeze, Vlad Mugur, care prelua conducerea Teatrului Național din Cluj în 1964, l-a convins să-l urmeze. Sub direcția acestuia, Motoi s-a consacrat rapid, iar rolul său în „Caligula” de Albert Camus l-a propulsat printre actorii de top ai țării. Ulterior, a jucat în acest rol și în Italia, fiind remarcat de Radu Beligan, care l-a invitat să vină la Teatrul Național din București, loc în care a rămas din 1970 până la sfârșitul carierei.

În cinematografie, George Motoi a avut roluri importante, fiind distribuit în filme de regia Malvinei Ursianu, precum „Serata” (1971), „Trecătoarele iubiri” (1974), „Întoarcerea lui Vodă-Lăpușneanu” (1979) și „Liniștea din adâncuri” (1982). Actorul considera rolul lui Lăpușneanu ca fiind „cel mai important din cariera mea cinematografică”, comparându-l cu „Hamletul” lui Shakespeare și „Caligula” lui Camus. Un alt film memorabil a fost „Adela” (1985), regizat de Mircea Veroiu, în care l-a interpretat pe medicul Emil Codrescu.

În 2011, George Motoi a primit premiul pentru întreaga activitate din partea Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), iar în 2002 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în rang de Cavaler. În 2001, a primit diploma de „Artist de Onoare al Filmului Românesc” și a obținut marele premiu la Festivalul de la San Remo pentru rolul din „Adela”. A fost distins și cu premiul Festivalului Național de Teatru pentru rolul din „Pisica în noaptea Anului Nou” de Dumitru Radu Popescu, regizat de Val Mugur.

George Motoi a fost căsătorit timp de peste 20 de ani cu actrița Cezara Dafinescu, cu care a avut o fiică, și apoi s-a recăsătorit cu Gigliola Brăileanu, tot actriță la Teatrul Național.

George Motoi a trecut la cele veșnice pe 4 martie 2015, lăsând o amprentă adâncă în teatru și cinematografie.

Sursa: https://m.cinemagia.ro/actori/george-motoi-5664/biografie/