George Bariț, istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania

George Barițiu (cunoscut și sub numele de Gheorghe Bariț) s-a născut la 4 iunie 1812 în Jucu de Jos, județul Cluj, și a murit la 2 mai 1893 la Sibiu. A fost unul dintre cei mai importanți istorici, publiciști, oameni politici și lideri culturali români din Transilvania, fiind considerat întemeietorul presei românești transilvănene.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bari%C8%9B#/media/Fi%C8%99ier:GeorgeBarit.jpg

Provenea dintr-o familie de preoți greco-catolici, fiind fiul preotului Ioan Pop Bariț și al Anei Rafila. A urmat școala primară la Trascău (astăzi Rimetea), apoi studiile gimnaziale și liceale la Blaj și Cluj. Deși a studiat teologia la Blaj între anii 1831 și 1835, a ales să urmeze o carieră didactică și culturală, devenind profesor la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

În anul 1838 a fondat la Brașov „Gazeta de Transilvania”, primul ziar românesc din Transilvania, pe care l-a condus până în 1850. Tot atunci a inițiat publicarea revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, una dintre primele publicații literare românești. Prin activitatea sa jurnalistică, Barițiu a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale și culturale a românilor din Transilvania.

A fost un participant activ la Revoluția de la 1848 și deputat în Dieta Transilvaniei în anul 1861. În același an, împreună cu Timotei Cipariu, a contribuit la înființarea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), una dintre cele mai importante organizații culturale românești. A ocupat funcția de secretar al ASTREI, iar între 1888 și 1893 a fost președintele acesteia.

George Barițiu a coordonat revista „Transilvania”, în care a publicat numeroase studii de istorie, cultură și politică. Cea mai importantă lucrare a sa este „Părți alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani în urmă”, publicată în trei volume între 1889 și 1891.

De asemenea, a fost membru fondator al Societății Literare Române, instituție care avea să devină Academia Română. În anul 1893 a fost ales președinte al Academiei Române, recunoaștere a contribuției sale remarcabile la dezvoltarea culturii și istoriografiei românești.

Prin activitatea sa de istoric, publicist și om politic, George Barițiu a avut un rol esențial în promovarea identității naționale și a culturii românești în Transilvania, rămânând una dintre personalitățile marcante ale secolului al XIX-lea.

Istoric, ziarist și om politic, opera lui George Barițiu cuprinde aspecte variate de istorie economică, socială, culturală și religioasă. Printre operele sale se numără:

• Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Școala românească din Brașov și Cetate, 1837
• Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicționariu român-german, 1853-1854
• Dicționariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
• Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
• Două drame familare, teatru, 1891.