Gavril Pop, preot și istoric român

Gavril Pop (n. 4 noiembrie 1818, Sălicea, Cluj – d. 9 mai 1883, Lugoj) a fost un preot, istoric român, membru corespondent al Academiei Române.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gavriil_Pop#/media/Fi%C8%99ier:Gavriil_Pop.jpg

A urmat studiile gimnaziale în Cluj și cele teologice la Seminarul din Blaj. Între 1843 și 1854, a fost profesor de istorie la Gimnaziul din Blaj, apoi a ocupat funcția de preot în Plosca, Hunedoara, în perioada 1854-1855. După aceea, a fost viceprotopop în Beclean, județul Bistrița-Năsăud, între 1855 și 1857, iar între 1857 și 1862 a fost paroh și vicar la Hațeg. În 1862, a devenit canonic la Episcopia Lugojului, funcție pe care a deținut-o până la moartea sa în 1883. De asemenea, a fost numit membru corespondent al Academiei Române în 1871.

Printre lucrările sale se numără: „Istorie scurtă a românilor de la Alm povăţuitorul ungurilor încoace”, un fragment al părintelui Clain, publicat în Sibiu în 1848; „Istoria Transilvaniei din cele mai îndepărtate vremuri până la 1571”, inclusă în programa Gimnaziului din Blaj pentru anul școlar 1852/53; „Istoria Daciei antice”, apărută la Cluj în 1855; „Istoria Ardealului în anul 1848-49 şi drepturile istorice ale românilor”, publicată în „Foaia pentru minte, inimă şi literatură”, Brașov, în numerele 6-18 din 1862; și „Geografia Banatului şi cunoştinţe istorice şi etnografice despre locuitorii Banatului…”, tipărită la Lugoj în 1864. Alte lucrări ale sale au rămas în manuscris.

Sursa: https://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/gavril-pop-84223.html