Current track

Title

Artist


Gala Galaction a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român, traducător al Bibliei în limba română din ebraică și greacă

#Postat de on martie 8, 2022

Gala Galaction (pseudonim literar al lui Grigore Pișculescu, n. 16 aprilie 1879Didești, Teleorman – d. 8 martie 1961București) a fost un scriitor.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gala_Galaction#/media/Fi%C8%99ier:Gala_Galaction_(1).jpg

A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie, Universitatea din București (1898-1899), pe care le-a abandonat în favoarea celor de la Facultatea de Teologie (1899-1903I). Și-a continuat studiile la Cernăuți, unde a obținut doctoratul în teologie în 1909.

În 1922, este hirotonit preot și, în 1926, devine profesor la Universitatea din Chișinău. În perioada interbelică desfășoară o susținută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi, și editează revistele „Cronica” și „Spicul”, care apar în perioada 19151918.
Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici. Între 19281934 a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu).

Posteritate

În Israel, primăria orașului Ierusalim a numit o piațetă din preajma Văii Crucii în amintirea lui Gala Galaction, ca semn de apreciere a contribuției sale la promovarea înțelegerii între creștini și evrei, inclusiv în timpurile când omenia a fost pusă greu la încercare.

Școli la Mangalia și la Roșiorii de Vede îi poartă numele.

Opere publicate

Lucrări teologice

  • Minunea din drumul Damascului. Argument apologetic. Teză de licență, București, 1903, 67 p.;
  • Scrisori teologice. Piatra din capul unghiului, București, 1926, 111 p.;
  • Cartea creștinului ortodox, București, 1926, 31 p. (sub numele Grigorie duhovnicul);
  • Meditare la rugăciunea domnească adică Tatăl nostru, Arad, 1927, 50 p.;
  • Răbdare și nădejde conferință, București, 1928, 33 p.;
  • Scrisori către Simforoza. În pământul făgăduinței, București, 1930, 179 p. (ed. a II -a, 1934 – însemnări de călătorie în Țara Sfântă);
  • Biblia Românească, în BOR, an. LXI, 1943, nr. 4-6, p. 175-184;
  • Epistola lui Aristeia, în BOR, an. LXVI, 1948, nr. 5-8, P. 272-283 (Discurs de recepție la Academia Română);
  • Din exegeza Noului Testament, în BOR, an.LXIV, 1948, nr. 11-12, p. 572-580;
  • De la „mormântul gol” la porțile Damascului, în ST, an.III, 1951, nr. 7-8, p. 386-39,7;
  • Ziua Domnului, București, 1958, VII + 343 p. (cuprinde articole publicate în ziarul “Curentul”).
  • Noul Testament. Traducerea Părintelui Grigorie (Gala Galaction), București, 1927, 353 p. (în anexa – Registru de trimiteri și de citate biblice la Simbolul credinței); ed. a II-a, 1930, identică;
  • Psaltirea proorocului și împăratului David. Traducerea preoților Vasile Radu și Gala Galaction, București, 1929, 116 p.;
  • Sfânta Scriptură, tradusă după textul grecesc al Septuagintei confruntat cu cel ebraic. Din îndemnul și cu purtatea de grijă a I.P.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României. Cu aprobarea Sf. Sinod, București, Tipografia Căilor Bisericești, 1936, XXXII + 1525 p. (în colaborare cu pr. Vasile Radu și Mitropolit Nicodim Munteanu; lui Gala Galaction îi aparțin cărțile deuterocanonice, lov și Noul Testament);
  • Biblia adică Sfânta Scriptură. Traducere după textele originale ebraice și grecești de preoții profesori Vasile Radu și Gala Galaction, București, Fundația pentru Literatură și Artă, 1938, X + 1376 p. (tiraje noi în 1939 și 1940);
  • Biblia sau Sfânta Scriptură, după textul grecesc al Septuagintei. Prin osârdia Înalt Prea Sfințitului Nicodim, Patriarhul României și binecuvântarea Sfântului Sinod. Ediția a doua (= socotită după ed. 1936), București Editura Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, 1944, XXVIII + 1395 p. (28 de cărți traduse de V. Radu și G. Galaction);
  • Noul Testament tradus de Gala Galaction, reeditat în 1951, cu îndreptările de limbă necesare – apoi în 1979;
    • Notă: Edițiile Bibliei sinodale din 1968, 1975, 1982 și 1988 reproduc cărțile Vechiului Testament după Biblia sinodală din 1936 (cu excepția Psaltirii), iar Noul Testament după ediția din 1951, cu îndreptări de limbă.
    • Câteva din cărțile Vechiului Testament (Cântarea Cântărilor, lov, Ecleziastul) au fost traduse și separate între anii 1934-1936.

Opera literară

  • Bisericuța din Răzoare. Nuvele și schițe, lași, 1914, 202 p. ; ed. a III-a, București, 1924, 215p.;
  • Eminescu, București, 1914, 109 p. (ed. a II-a: Viața lui Eminescu, București, 1924, 94 p.),
  • Clopotele din mănăstirea Neamțu, București, 1916, 236 p. (ed. a II-a, București, 1933, 230 p.);
  • La țărmul mărei (Reverii. Note), București, 1916, 88 p.;
  • O lume nouă. Articole, București, 1919, 95 p.;
  • Răboj pe bradul verde, Iași, 1920, 167 p.;
  • Toamne de odinioară, București, 1924, 80 p.;
  • De la noi la Cladova, București, 1924, 32 p.;
  • Caligraful Terțiu. Adevăr și închipuire, București, 1929, 179 p.,
  • Roxana, Roman, București, 1930, 235 p.;
  • Papucii lui Mahmud, Roman, București, 1931, 236 p. (ed. a II-a, Sighișoara, 1939, 273 p.),
  • Doctorul Taifun, Roman, București, 1933, 191 p.;
  • La răspântie de veacuri, Roman, 2 vol., București, 1935, 182 + 363 p.;
  • Rița Crăița. Fantezie dramatică în trei acte, București, 1942, 47 p.;
  • În grădinile Sf. Antonie, București, 1942, 222 p. (nuvele, foiletoane);
  • Vlahuță, București, 1944, 59 p.,
  • Mangalia, București, 1947, 1116 p. (memorial de călătorie).

Premii

  • Premiul Academiei Române (1915)
  • Premiul Societății Scriitorilor Români (1933)
  • Medalia „Meritul Cultural” cl. a II-a (1934)
  • Premiul Național Literar (1935)
  • Premiul Național pentru proză (1942)
  • Medalia „Meritul Cultural” în grad de comandor (1947)
  • Ordinul Muncii, cl. I (1954)

Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *