G. T. Kirileanu, cărturar, editor și bibliofil român

G. T. Kirileanu, născut la 13 martie 1872 în Holda-Broșteni, a fost un important cărturar, editor și bibliofil român, absolvent al Școlii Normale „Vasile Lupu” și al Facultății de Drept din Iași. Orfan de mamă din copilărie, a fost înfiat de bunicul său matern, preotul Teodor Ioanovici, de la care a preluat numele „Teodorescu”, iar „Kirileanu” provine din numele de familie al tatălui, ortografiat cu „K” în semn de respect pentru documentele vechi românești.

G.T. Kirileanu

Chirileanu – Operă proprie

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:GTK Portret.jpg
• Creată: 19 septembrie 2022
• Încărcată: 19 septembrie 2022

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Sprijinit de Titu Maiorescu în trei momente-cheie, Kirileanu s-a afirmat în 1899 printr-un articol despre manuscrisele lui Ion Creangă și în 1902 prin criticarea erorilor dintr-o ediție a operelor acestuia. Aceasta a atras atenția lui Maiorescu, care l-a îndemnat să devină editor al operei lui Creangă, misiune pe care a îndeplinit-o până în 1960. În 1905, Kirileanu a publicat și primul volum de scrieri politice ale lui Mihai Eminescu.

După ce a pierdut de două ori funcții publice, din motive politice, reputația sa în cercurile intelectuale l-a dus la Casa Regală, unde a fost invitat inițial să coordoneze publicarea monografiilor moșiilor regale și, ulterior, a devenit bibliotecarul Palatului Regal, funcție pe care a deținut-o până în 1930. Kirileanu a întreținut o vastă rețea de corespondență, numărând aproximativ 17.000 de scrisori cu personalități de seamă, inclusiv Maiorescu, N. Iorga și Marta Bibescu.

Stabilit la Piatra-Neamț din 1935, și-a donat biblioteca personală orașului în 1956, colecția sa cuprinzând aproximativ 30.000 de volume, inclusiv opere rare și bibliofile. G. T. Kirileanu a fost membru de onoare al Academiei Române și cetățean de onoare al orașului Piatra-Neamț. A decedat la 13 noiembrie 1960.