Constantin Cantemir, Domn al Moldovei

Constantin Cantemir s-a născut la 8 noiembrie 1612 și a fost Domn al Moldovei între 25 iunie 1685 și 13 martie 1693, fiind tatăl lui Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir. Provenea dintr-o familie modestă de boiernași din Țara de Jos, din zona Fălciului, și a rămas orfan de tânăr, cu moșiile devastate de incursiunile tătare. Cantemir și-a început cariera militară ca mercenar în armata polonă, servind sub conducerea regilor Vladislav și Jan Cazimir, timp de 17 ani, și a ajuns căpitan de cavalerie în luptele contra suedezilor. Această experiență l-a făcut cunoscut printre nobili și i-a adus respectul suzeranului.

De-a lungul vieții, Cantemir a ocupat diverse funcții importante în Moldova: vornic de Bârlad (1664–1668), armaș (1668–1672), serdar (1672–1681) și mare clucer (1681–1684). În perioada premergătoare domniei, a achiziționat pământuri în ținutul Fălciu, ajungând stăpânul a unsprezece sate – o avere considerabilă la acea vreme. Deși fidel Porții, s-a opus domniilor fanariote, atitudine care a contribuit la susținerea sa ca domn din partea lui Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești. A fost ales pe tron la 73 de ani, purtând numele de Constantin Vodă, iar cronicarul Ion Neculce notează că boierii l-au considerat un domn ușor de influențat, dată fiind vârsta sa înaintată și lipsa de educație.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Cantemir#/media/Fi%C8%99ier:Stamp_of_Moldova_273.gif

Constantin Cantemir a urmat o politică oportunistă, participând la conflictele dintre polonezi, austrieci și otomani, menținându-se de partea turcilor, dar dezvăluindu-le planurile către Jan Sobieski și austrieci. Dușman al facțiunii pro-polone din Moldova, a luat o decizie controversată, executându-i pe logofătul Miron Costin și pe fratele său, hatmanul Velicico Costin, pe care îi suspecta de complot. Acest act l-a înscris în istorie ca fiind autorul morții cronicarului Miron Costin, capturat și executat pe drum, la Roman, în 1691.

Pe lângă preocupările sale politice și militare, Constantin Cantemir a investit în educația fiilor săi, Antioh și Dimitrie. Dimitrie Cantemir a scris despre tatăl său în lucrarea Vita Constantini Cantemyri, în încercarea de a explica și apăra unele decizii controversate, cum ar fi moartea lui Miron Costin.

Cronicarul Ioan Neculce descrie astfel portretul domnului: „Carte nu știe, ce numai iscălitura învățasă de o făcè. Practică bună avè la voroavă, era sănătos, mânca bine și bè bine.” Constantin Cantemir a murit pe 13 martie 1693, după o domnie de aproape opt ani, și a fost înmormântat inițial în biserica domnească din Iași, iar ulterior osemintele sale au fost mutate de fiul său Antioh la Mănăstirea Mira, refăcută de Cantemir în zona Milcovului.

Familie

Constantin Cantemir a avut trei soții:

• Anastasia Ghika (1605–1645), fiica lui Gheorghe Ghica.
• Maria Cantemir, cu care a avut o fiică, Ruxandra.
• Anița Bantăș, nepoata domnei Anastasia Duca, soția lui Gheorghe Duca, cu care a avut trei copii: Antioh, Dimitrie și Safta (căsătorită Racoviță).

Pictura murală de la Mănăstirea Mera îl înfățișează pe Constantin Cantemir alături de copiii săi, amintind astfel de moștenirea sa lăsată Moldovei și de educația nobilă pe care a oferit-o familiei sale.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Cantemir