Frederick Sanger, biochimist britanic, dublu laureat al Premiului Nobel pentru chimie

Frederick Sanger (n. 13 august 1918, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 19 noiembrie 2013, Cambridge, Anglia, Regatul Unit) a fost un biochimist britanic, responsabil pentru două dintre cele mai importante descoperiri din domeniul biologiei moleculare, dublu laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1958, 1980).
Prima sa recunoaștere a venit în 1958 pentru determinarea structurii moleculei de insulină, iar a doua în 1980, împărțită cu Paul Berg și Walter Gilbert, pentru lucrările sale privind secvențierea bazelor din acizii nucleici (ADN și ARN). Sanger a fost doar al patrulea laureat din istorie care a primit de două ori Premiul Nobel.

După ce a absolvit St. John’s College, Cambridge, și-a început cariera de cercetare în biochimie, fiind puternic influențat de educația sa Quaker și de mediul academic din Cambridge. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Sanger a lucrat pe metabolismul lizinei și azotului din cartofi, obținându-și doctoratul în 1943. În anii ’50, sub îndrumarea lui Albert Chibnall, Sanger a dezvoltat metode inovatoare pentru secvențierea proteinelor, realizând secvența completă a lanțurilor de aminoacizi din insulina bovină.

În anii ’60 și ’70, și-a extins cercetările asupra acidului ribonucleic (ARN) și a acidului dezoxiribonucleic (ADN), contribuind la înțelegerea codului genetic și dezvoltând metode de secvențiere rapidă a ADN-ului. Metoda „plus și minus” creată de Sanger a dus la secvențierea completă a genomului bacteriofagului ΦX174 în 1977, un reper în biologie moleculară.

Contribuțiile sale au avut un impact profund asupra geneticii moderne, făcând posibilă secvențierea genomurilor și deschizând calea pentru proiecte majore precum Proiectul Genomului Uman.