Franz Lehár, compozitor austriac de origine maghiară

Franz Lehár, (n. 30 aprilie 1870, Komárom, Austro-Ungaria – d. 24 octombrie 1948, Bad Ischl, Austria ocupată aliat), a fost un compozitor austriac de origine maghiară, cunoscut drept unul dintre cei mai importanți reformatori ai operetei moderne.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Lehár#/media/Fișier:Bain_News_Service_-_Franz_Lehár.jpg

Franz Lehár s-a născut în orășelul Komárom (azi în Slovacia), pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar. A compus prima sa lucrare muzicală la vârsta de doar 11 ani și a urmat cursurile Conservatorului din Praga, unde a studiat sub îndrumarea renumitului compozitor Antonín Dvořák.

În 1902 a fost numit dirijor al teatrului de operetă din Viena, moment care a marcat începutul unei cariere compoziționale remarcabile. În același an, valsul „Aur și argint” i-a adus primul succes notabil. Tot atunci a primit libretul pentru prima sa operetă, „Fetițele vieneze”, și a început colaborarea cu regizorul și libretistul Victor Léon, parteneriat artistic care va marca cariera sa.

Consacrarea a venit în 1905, odată cu premiera operetei „Văduva veselă”, care a devenit un succes internațional. Ulterior, Lehár a compus peste 30 de operete, printre cele mai cunoscute numărându-se:

• „Bărbatul cu trei neveste” (1908)
• „Contele de Luxemburg” (1909)
• „Dragoste de țigan” (1910)
• „Eva” (1911)
• „Mazurca albastră” (1920)
• „Fraschita” (1922)
• „Paganini” (1925)
• „Țareviciul” (1927)
• „Țara surâsului” (1929)

Lehár este considerat un reformator al operetei, contribuind decisiv la revigorarea genului, care intrase într-un con de umbră la sfârșitul secolului al XIX-lea.

A supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial și s-a stins din viață în 1948, în localitatea Bad Ischl, aflată atunci sub ocupație aliată.