Foto. Final de „Festival Mediteranean”

Trei zile. Atât a durat minunea aromelor orientale de la „Festivalul Mediteranean”.

Organizat în Parcul „Cancicov” din Bacău, evenimentul a reușit să atragă suficienți pofticioși, dar și curioși interesați de a afla cât mai mult despre cum stă treaba prin bucătăria turcească, mai ales.

Culorile, absolut demențiale, ale preparatelor expuse – de la racii şi creveţii în sos picant, la midiile și pretențioasele tentacule de caracatiţă şi calamar – nu te-ar fi putut lăsa impasibil, în ciuda prețurilor (de altfel, aceleași, peste tot, prin țară, pe unde a poposit Festivalul), să zicem, destul de mari pentru majoritatea băcăuanilor.

Printre provocatorii miresmelor gastronomice, l-am găsit și pe oneșteanul Aurel Mailat, care se afla în plin proces de producție a ceea ce occidentalii numesc „pork knuckles”, mai prezent în bucătăria germană și americană. La cei 34 de ani ai săi, Aurel a reușit, împreună cu soția sa, să pună pe picioare o afacere cu…ciolane de porc, evident, măiastru preparate, după o rețetă știută numai de el.

„Fac asta de când mă știu. Mi-au plăcut ciolanele de porc, să le consum, dar să le și prepar. E un preparat care presupune mult timp ca să-l gătești așa cum trebuie. Mergem prin țară, peste tot, și lumea chiar apreciază ce facem”, mărturisește tânărul oneștean.

Materia primă o ia de la un producător din Alba Iulia, după ce a încercat alte variante, la diverși furnizori din țară, dar care n-au dat rezultatele pe care le aștepta.

„Peste drum”, pe la cofetarii „turci”, vitrinele sunt înțesate cu tot felul de „dulcegării” care-ți lasă gura..apă.

Un bunic, cu nepoții atașați la purtător, privește lung spre aromatele delicatese, promițându-le micuților o revenire, după prânz.

„Aaa, nu acum, sunt mult prea dulci, cunoaștem, că am mai văzut la bazarul din Istanbul, și sigur o să le ia din «apetitul» nepoților. Așa că, mai întâi, mergem acasă, să mâncăm, după care revenim la Festival, normal”, ne spune extrem de responsabilul băcăuan.

Nu plec până nu trec, măcar cu privirea, peste zona unde regină este maraș dondurma, absolut fermecătoarea înghețată turcească. Cu 10 lei (două cupe), oricine se poate declara mulțumit de achiziția făcută, pe care, sigur, nu o va mai întâlni prea devreme. La fel și cu baclavalele ori diversele prăjituri mustind de miere și de nelipsitele condimente de dincolo și dincoace de Bosfor – fistic, migadale, șofran, nucă, rodie ș.a.

Aaa. Să nu uit. A mai fost și…cafea. Turcească. La nisip. Ca pe vremuri.

Florentin Radu