Florin Mugur, poet, eseist și prozator evreu român
#Postat de Carmen Vintu on februarie 9, 2026
Florin Mugur (născut Legrel Mugur, 7 februarie 1934, București, România – decedat 9 februarie 1991) a fost un poet, eseist și prozator evreu român.
Fiul unui jurnalist, Florin Mugur a început să scrie la doar 13 ani, iar la 19 ani a publicat prima sa carte.
Debutul său literar a avut loc în 1948 în suplimentul ziarului Tînărul muncitor, unde a abordat stilul șantierist, cu caracteristicile „învolburărilor grandilocvente”. După acest început, a urmat cursurile Școlii de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Florin_Mugur#/media/File:Florin_Mugur_in_1987.png
Absolvent al Facultății de Limbă și Literatură Română din București în 1960, Florin Mugur a lucrat inițial ca profesor în două sate din județul Argeș și mai târziu în București. A devenit redactor la Editura Cartea Românească și redactor-șef adjunct al revistei Argeș.
A fost un prieten apropiat al scriitorului Norman Manea și a purtat o corespondență semnificativă cu alți autori. Gabriel Dimisianu îl descria astfel: „M. Blecher și Florin Mugur, spirite care comunică prin afinități de structură umană și chiar de destin.”
După moartea soției sale, Iulia, și confruntându-se cu probleme de sănătate, Florin Mugur a decis să-și pună capăt zilelor.
Scrieri (selecție)
Antume
- Cântecul lui Philipp Müller (1953)
- Romantism (1956), versuri
- Casa cu ferestre argintii (1959), versuri
- Visele de dimineață” (1961), versuri
- Mituri (1967), versuri
- Destinele intermediare (1968), versuri
- Cartea regilor (1970), versuri
- Cartea prințului (1973), versuri
- Piatra palidă( 1977)- pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor
- Portretul unui necunoscut (1980), versuri
- Dansul cu cartea (1981), versuri
- Vârstele rațiunii. Convorbiri cu Paul Georgescu (1982)
- Viața obligatorie (1983), versuri
- Spectacol amânat (1985), versuri
- Schițe despre fericire (1987)
- Firea lucrurilor (1988), versuri
- Aproape noiembrie (1972), proză
- Convorbiri cu Marin Preda (1973)
- Profesiunea de scriitor (1979), interviuri
- Ultima vară a lui Antim (1979), roman
Postume
- Scrisori la capătul zilelor” (2002)”.
Jurnal FM 