Eugenio Montale, poet, prozator, editor și translator italian

Eugenio Montale a fost un important poet, prozator, editor și traducător italian, distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1975.

Motivația juriului Nobel a fost: „pentru poezia lui distinctă, de o mare sensibilitate artistică în interpretarea valorilor umane sub semnul unei concepții de viață dincolo de iluzii”.

Eugenio Montale s-a născut în 1896, la Genova, unde a studiat muzicologia și muzica teatrală. Studiile au fost întrerupte de Primul Război Mondial, când a fost încorporat ca ofițer de infanterie.

După încheierea războiului, Montale și-a împărțit activitatea între poezie și cronica muzicală, colaborând cu mai multe reviste. În 1925, a publicat primul său volum de versuri, Ossi di seppia (Oase de sepie), carte care avea să-i consolideze reputația literară.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugenio_Montale#/media/Fișier:Eugenio_Montale.jpg

În 1928, s-a mutat la Florența, unde a locuit până în 1943. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a aflat în Elveția, la Lugano. Din 1948, s-a stabilit la Milano, unde a lucrat timp de mai mulți ani ca editorialist și cronicar muzical pentru prestigiosul ziar Corriere della Sera.

Opera lui Montale este relativ restrânsă ca întindere, dar se remarcă prin profunzime și originalitate. A publicat cinci volume de poezie și mai multe volume de eseuri, proză și traduceri.

Eugenio Montale a murit la 12 septembrie 1981, la Milano, lăsând în urmă una dintre operele importante ale literaturii italiene din secolul XX.

Opera literară

Printre cele mai cunoscute volume ale sale se numără:

• Ossi di seppia (Oase de sepie) – 1925
• Le occasioni (Prilejurile) – 1939
• Finisterre – 1943
• Quaderno di traduzioni – 1948
• La bufera e altro (Furtuna și altele) – 1956
• Farfalla di Dinard – 1956
• Xenia – 1966
• Auto da fè – 1966
• Fuori di casa – 1969
• Satura – 1971
• Diario del ’71 e del ’72 – 1973
• Sulla poesia – 1976
• Quaderno di quattro anni – 1977.