Erich Nussbaum, regizor român

Erich Nussbaum (n. 18 aprilie 1934, Baia de Criș, județul Hunedoara – d. 3 ianuarie 2011, București), cunoscut și sub forma grafică Erich Nuszbaum, a fost un reputat regizor român de filme documentare, cu o carieră impresionantă în cinematografia non-ficțională. De-a lungul vieții, a realizat peste 200 de documentare, majoritatea axate pe teme artistice, multe dintre ele fiind distinse cu premii importante la festivaluri internaționale.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/illustrations/film-tambur-proiector-cinema-1673021/

Erich Nussbaum și-a început studiile la Liceul „Decebal” din Deva, iar între 1952 și 1956 a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, unde și-a desăvârșit pregătirea în arta regiei de film.

Opera sa cuprinde o gamă largă de documentare culturale și artistice, multe dintre ele reflectând bogăția patrimoniului românesc. Printre cele mai notabile producții se numără:

• „Ciucurencu” (1964) – film premiat cu Leul din San Marco la Festivalul de Film Documentar de la Veneția (1965)
• „Brâncuși la Târgu Jiu” (1966) – distins cu premiul pentru cel mai bun film dedicat unui artist, la Festivalul Internațional al Filmului de Artă de la Paris (1967)
• „Poet Nicolae Labiș” (1967)
• „Casa lui Călinescu” (1968)
• „Cetatea Neamțului” (1971)
• „Mânăstirile din nordul Moldovei” (1972)
• „Luchian” (1978)
• „Portretul unui actor: Toma Caragiu” (1984)
• „Titu Maiorescu – 150” (1990)
• „Destine paralele – Cioran, Ionescu, Eliade” (1994)
• „Să nu ne răzbunați” (1994)

A colaborat de mai multe ori cu regizorul Alexandru Boiangiu, realizând împreună filme precum „Muzeu și atelier” (1974) și „Hunedoara: obiective subiective” (1985).

Erich Nussbaum a fost apreciat pentru finețea cu care a reușit să surprindă esența artistică a patrimoniului românesc și universal. Filmele sale documentare se remarcă printr-un stil sobru, dar poetic, fiind adesea folosite ca materiale de referință în mediile educaționale și culturale.

Prin creațiile sale, Nussbaum a contribuit semnificativ la promovarea culturii române în țară și peste hotare. A rămas în memoria cineaștilor și a publicului ca un cronicar vizual al valorilor artistice și spirituale românești.

A încetat din viață la începutul anului 2011, lăsând în urmă o operă vastă și valoroasă.