Enea Hodoș, folclorist român
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 31, 2025
Enea Hodoș (n. 31 decembrie 1858, Roșia Montană – d. 25 iulie 1945, Sibiu) a fost un folclorist român, membru corespondent al Academiei Române din 1904. Prin activitatea sa de cercetător și culegător al creațiilor populare, Enea Hodoș a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare din Banat, deși în unele povești se întrevăd ocupațiile locuitorilor din localitatea sa de baștină.
Enea Hodoș provenea dintr-o familie de intelectuali. Tatăl său, Iosif Hodoș, era istoric, iar mama sa, Ana, era fiica prefectului revoluționar Simion Balint. Fratele său mai mic, Nerva Hodoș, a fost un publicist renumit.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Enea_Hodo%C8%99#/media/Fi%C8%99ier:Enea_Hodo%C5%9F.jpg
Educația sa a început la Brad, Brașov și Blaj, unde a fost influențat de profesori precum Ioan Alexandru Lapedatu și Ioan Micu Moldovanu, care i-au trezit interesul pentru literatura populară și folclor.
A urmat studii universitare la Viena și Pesta, specializându-se în medicină, filosofie și litere. În perioada studenției, a fost membru activ al societăților românești „România Jună” (Viena) și „Petru Maior” (Pesta).
După finalizarea studiilor, Enea Hodoș s-a întors în țară, activând ca profesor în Sibiu, Caransebeș și Sighet. Din 1905, s-a stabilit definitiv la Sibiu, unde a intrat în redacția ziarului Telegraful Român.
De-a lungul carierei, a colaborat cu diverse publicații de prestigiu ale vremii, precum:
- Familia
- Tribuna
- Foaia ilustrată
- Drapelul
- Luceafărul
A scris manuale școlare, dintre care cel de istorie a literaturii române (publicat în patru ediții) a avut un impact deosebit. De asemenea, a publicat schițe și nuvele literare.
Enea Hodoș s-a remarcat prin abordarea sa riguroasă în culegerea folclorului din zona Banatului. Materialele sale includ:
- Poezii populare
- Strigături
- Cântece lirice și bătrânești
- Descântece
- Basme și balade
La 23 martie 1904, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, recunoaștere a contribuțiilor sale în folclor și literatură.
Opera principală
- Poezii poporale din Banat (Caransebeș, 1892)
- Cântece bănățene
- Cântece cătănești
- Manual de istoria literaturii române (1893)
- Întâia carte de scriere și citire (1894)
- Schițe umoristice (1897)
- Poezii poporale din Banat. Balade (Sibiu, 1906)
- Descântece (1912)
- Simion Balint (București, 1913)
- Frumoasa din nor și alte povești (Oravița, 1927)
- Mic dicționar de neologisme (Sibiu, 1929).
Enea Hodoș a rămas o figură marcantă în domeniul folcloristicii și al literaturii române. Rigoarea cu care a cules și documentat creațiile populare, precum și activitatea sa literară și pedagogică, l-au consacrat drept un important promotor al culturii naționale.
Bibliografie selectivă
- Enciclopedia Minerva (Cluj, 1929)
- Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea (Editura Saeculum, București, 1999)
- Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române 1866–1999 (Editura Academiei Române, București, 1999).
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Enea_Hodo%C5%9F
Jurnal FM 