Emil Sigerus, etnograf, colecționar, istoric și scriitor sas din Transilvania

Emil Sigerus (n. 19 februarie 1854, Sibiu, Imperiul Austriac – d. 25 martie 1947, Sibiu, România) a fost un etnograf, colecționar, istoric și scriitor sas din Transilvania, cunoscut pentru contribuțiile sale în cercetarea artei populare și conservarea patrimoniului săsesc.

Emil Sigerus a fost al cincilea copil al senatorului Karl Sigerus. Încă din copilărie, a fost fascinat de gospodăriile țăranilor sași și români. În călătoriile făcute alături de tatăl său în satele din jurul Sibiului (Cașolț, Vurpăr, Daia, Hosman), Emil desena modelele de pe perne, cuverturi și vase de ceramică, captând detaliile ornamentale ale artei populare.

Mai multe detalii

Placă bilingvă la Sibiu-Hermannstadt despre Emil Sigerus („colecționar de arta, întemeietor al unui muzeu de etnografie la Sibiu”)

Aisano – Operă proprie

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:Hermannstadt, Emil Sigerus 1.jpeg
• Creată: 3 martie 2007
• Încărcată: 4 martie 2012

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Sigerus#/media/Fișier:Hermannstadt,_Emil_Sigerus_1.jpeg

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Sigerus#/media/Fișier:EmilSigerus.png

După absolvirea gimnaziului, s-a îndreptat spre meseria de librar, tradiție în familia sa. Era nepotul tipografului de renume Martin Hochmeister, care în 1790 a publicat prima revistă din Transilvania (Siebenbürgische Vierteljahresschriften) și prima publicație în limba maghiară din regiune (Erdély-Magyar Hir-Vivõ). După o scurtă perioadă lucrând la tipografia „Ottmar Pfraundler”, Emil Sigerus s-a îmbolnăvit și a plecat la tratament în străinătate.

Între 1877 și 1880, a locuit la Ljubljana, în Slovenia, unde l-a întâlnit pe dr. Deschmann, directorul muzeului de artă populară și colecționar pasionat. Inspirat de colecțiile sale, Emil Sigerus și-a propus să înființeze, la întoarcerea în Transilvania, un muzeu de artă populară la Sibiu.

În 1880, pentru a-și îmbogăți cunoștințele, Sigerus a călătorit la Viena, vizitând muzee și colecții de artă. La întoarcere, în 1885, a fondat Muzeul Carpatin (Karpatenmuseum) din Sibiu, bazat pe colecția sa de aproximativ 500 de obiecte – ulcioare, farfurii, vase de cositor și textile. În 1918, muzeul a fost integrat în Muzeul Brukenthal.

Pasiunea sa pentru broderiile și țesăturile țărănești l-a determinat să publice, în 1906, mapa cu modele de broderii săsești intitulată Siebenbürgisch-sächsische Leinenstickerei („Broderii pe pânză a șașilor transilvăneni”).

Începând cu 1880, Emil Sigerus a combinat activitatea profesională cu jurnalismul. A fost întâi funcționar, apoi director al Asociației de Asigurări „Transsylvania”, și a devenit redactor la ziarul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din Sibiu.

Sigerus a fost membru fondator al Siebenbürgischer Karpatenverein (Asociația Carpatină Transilvană) și al Asociației Sebastian-Hann, pe care a condus-o între 1907 și 1946. La împlinirea vârstei de 80 de ani, Muzeul de Artă Populară din Viena l-a numit membru de onoare.

La 1 iulie 1997, în cadrul Complexului Național Muzeal „ASTRA”, a fost înființat Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, care valorifică patrimoniul etnografic săsesc și pe cel al landlerilor, continuând moștenirea lui Sigerus.

Scrieri importante

• Von alten Leuten und alten Zeiten, Verlag der Buchhandlung Ernst Dück, Hermannstadt; ediția a 2-a: Editura Tineretului, București, 1969
• Volkskundliche und kunstgeschichtliche Schriften, Editura Kriterion, București, 1977
• Aus der Rumänenzeit / Ein Gedenkbuch an sturmbewegte Tage, Jos. Dortleff Verlag, Hermannstadt, 1917
• Vom alten Hermannstadt (3 volume, Sibiu, 1922-1928), reeditare 2003, ISBN 978-3-937320-01-4
• Chronik der Stadt Hermannstadt: 1100-1929, Editura Honterus, Sibiu, 1930, reeditare 2000
• Siebenbürgisch-sächsische Leinenstickereien, Editura Wort u. Welt, 1994
• Siebenbürgisch-sächsische Burgen und Kirchenkastelle, 1906.